• Urmare din nr. 10255/20 ianuarie 2024 •
Preotul Arghir Vlașin de la Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Bistrița a învățat de la arhiepiscopul Justinian Chira „să slujească cu sfințenie”, dar și-a însușit și lecția bunătății. De altfel, preotul bistrițean întărește ideea că Înaltpreasfințitul Justinian Chira „era de o bunătate rară”. Obișnuia să facă de cele mai multe ori, în taină, gesturi de milostenie, de dărnicie față de semenii care îi cereau ajutorul.
„Era de o bunătate rară. Preasfințitul Justinian ne-a învățat că dacă ești bun și blând răzbești în viață și în fața lui Dumnezeu, la Dumnezeu îi place bunătatea. Preasfințitul era mare rugător în fața lui Dumnezeu, se ruga mult, citea foarte mult. A fost un episcop autodidact, a învățat singur, tot. Bunătatea se manifestă prin iubire. Hristos a fost plin de bunătate, dar în același timp se spune că Dumnezeu este iubire. Noi facem toate păcatele, iar Dumnezeu ne așteaptă în ideea că ne vom întoarce. Așa era și vlădica. Te primea și te călăuzea să te îndrepți, fără mustrări, cu blândețe și bunătate. Te pătrundea cu privirea dumnealui, era de ajuns să te privească și ceva în interiorul tău se schimba”, a accentuat preotul Arghir Vlașin.
La un moment dat, părintele Arghir Vlașin a asistat la un gest de mărinimie al ierarhului maramureșean. A fost o adevărată lecție de viață, părintele Arghir era pe atunci doar seminarist. Își amintește și acum de parcă ieri s-a întâmplat acel moment inedit.
„Preasfințitul Justinian Chira era de o bunătate rară. Eram la seminar. Maicile Lenuța și Iustina, care îl îngrijeau la Cluj, îi făceau de mâncare, ne chemau să le ajutăm la curățenie, să scuturăm covoarele, să le ducem la curățat, lucruri de gospodărie. Mergeam noi, de la seminar, le băteam, le dădeam cu apă cu oțet. Și apoi Preasfințitul Justinian ne chema la masă. La un moment dat ne-a povestit: odată a venit un preot la mine și a început să îmi spună că are vreo 10 copii, nu are cu ce să îi ajute. Și atunci Preasfințitul Justinian i-a zis. Uite, eu îți ofer o Biblie. Dumneata, să mergi acasă, citești zilnic din Biblia asta și îți vei ajuta copiii. Peste o lună să vii să mi-o aduci înapoi. Bine, i-a spus părintele. A mers acasă. A pus Biblia în geantă. A pus Sfânta Scriptură în bibliotecă, s-a apucat de treabă. Și a trecut o lună. A venit timpul să îi înapoieze Biblia. Merge la Preasfințitul care îl întreabă: Părinte, ai citit Biblia? Da, părinte. No, hai să vedem. A deschis Biblia în fața lui. Noi eram acolo, copiii, seminariștii. Și la fiecare pagină era câte o bancnotă de 100 lei, de asta cu Nicolae Bălcescu pe ea. Și zice: uite, părinte, nu ai citit. I-a dat vreo 3.000 lei, erau vreo 3 salarii de preot. Și vlădica i-a zis: vezi, părinte, nu ai citit Biblia, ești leneș. Du-te acasă, citește Biblia, te roagă și fă slujbe ca să îți poți crește copiii”, a rememorat părintele Arghir Vlașin.
