Spre sfârșitul anului trecut, Republica Moldova și Ucraina, la summitul european de la Bruxelles, au primit invitația de a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Decizia este extrem de importantă, având în vedere că dacă negocierile ar avea sorți de izbândă, cele două state ar putea fi scoase de sub sfera de influență a Rusiei și vor gravita pe orbita europeană. Nu pun niciun entuziasm în această ofertă, deoarece este un drum anevoios, de durată și cu multe eforturi. Din partea celor două candidate, dar și din partea celorlalte state europene. Este bine de știut că nu toți liderii împărtășesc ideea aderării. Decizia nu a fost luată cu ușurință, ci în urma unor scene petrecute în sala de consiliu.
Amănuntele le știu de la domnul Cristian Câmpeanu, care a relatat episodul ca un martor ocular. După mai multe ore de dezbateri fără rezultat, timp în care 26 dintre statele membre căutau să-l convingă pe premierul Ungariei, Viktor Orban, să nu folosească dreptul de veto împotriva deciziei. S-a recurs la următorul șiretlic, cam neobișnuit pentru un înalt for european. Cancelarul german Olaf Scholz i-a propus lui Orban să iasă cu el la o cafea. În lipsa lui Orban, statele au putut vota invitația de începere a negocierilor. Acest tertip a fost necesar pentru a salva regula unanimității. Iar premierului maghiar i s-a oferit aparența că Ungaria nu poate fi asociată cu decizia luată.
Se vede că manevra a reușit de această dată, dar Orban mai are și alte ocazii. Ungaria se poate opune aderării Ucrainei atunci când tratatul va fi supus ratificării în Parlamentul de la Budapesta. A doua zi, premierul maghiar nu a ieșit din sală și s-a opus pachetului de sprijin în valoare de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. Cu tot refuzul domnului Orban, banii vor ajunge la Kiev, susțin oficialii europeni. Domnul Câmpeanu se întreabă, și noi alături de el, ce are Viktor Orban împotriva Ucrainei? Este o parte neguroasă a atitudinii, dacă ne luăm după declarațiile lui, dar este destul de clar dacă privim atașamentul lui față de Rusia.
Premierul maghiar a decis că Rusia va câștiga războiul cu Ucraina. A mai prezis eșecul contraofensivei ucrainene. Iar Putin a adăugat că războiul cu Ucraina va lua sfârșit când Rusia își va atinge scopul. Când Ucraina va fi redusă la tăcere. Interesul Ungariei pentru Moscova este legat de gazul rusesc. Dar și de afacerile companiilor ungare în Rusia. O altă nemulțumire a lui Viktor Orban este legea adoptată în 2017 de Kiev, care ar împiedica minoritățile să învețe în limba lor. Legea se dorea a fi îndreptată împotriva limbii ruse, dar prost făcută a lovit în interesele maghiarilor și românilor. Anul trecut, Kievul a simulat o revenire asupra legii. Drept mulțumire, Putin l-a lăudat pe Orban, ca „fiind un lider cum alții nu se găsesc în Europa, care apără interesele națiunii sale.”
Orban este furios pe liderii europeni deoarece i-au blocat fondurile de coeziune, tot pentru diplomația cu două fețe pe care o practică. Tot mai mulți lideri europeni afirmă că Ungaria acționează în chestiunea Ucrainei ca o marionetă a Moscovei și reprezintă interesele ei în Europa. Europenii fac eforturi să izoleze această atitudine, înainte de a se extinde. Așa arată diplomația cu două fețe și cu mai multe interese. De câteva săptămâni, Budapesta a fost împânzită de afișe mari antieuropene și antisemite. Panourile, care fac parte din campania FIDESZ pentru europarlamentarele din acest an, îi înfățișează pe șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și pe fiul filantropului George Soros, iar mesajul este unul singur: Să nu dansăm pe muzica lor. Afișele au apărut chiar în ziua în care partidul de la putere a introdus în Parlament proiectul legii protecției suveranității. Aceasta este privită de critici drept una dintre multele încercări ale guvernului Orban de a reduce la tăcere opoziția și societatea civilă. Cum legea protecției suveranității din Ungaria nu definește clar cine poate face obiectul unei investigații, jurnaliștii sunt direct vizați.
Multe dintre narațiunile false promovate de Rusia în ultimul deceniu s-au regăsit și în discursul regimului Orban, de la cele cu privire la imigranți și conspirațiile lui Soros, până la cele referitoare la Uniunea Europeană. Putin mai are avanposturi în Balcani. În Republica Srpska, în Slovacia. Mai sunt voci izolate, care absorb obsesia Moscovei. Am intrat într-un an crispat, cu alegeri în Rusia, în America și în multe țări europene. Să nu ne pierdem capul și democrația. Atâta cât a mai rămas.
P.S. Zilele trecute, președinta Ungariei, Katalin Novak, a făcut o nouă vizită privată în Transilvania. A mers la un meci de hochei la Brașov și într-un sat din Covasna. Doamna președintă vine constant în vizite private în România, unele dând naștere unor momente tensionate, mai ales în contextul politicii revizioniste a Ungariei. Budapesta finanțează deschis mișcări politice pentru autonomie, în toate țările de la granițele sale. Se flutură simboluri revizioniste, precum harta Ungariei Mari, care cuprinde și Transilvania. O diplomație cu față urâtă.
