Asfalt. Piatră. Pământ. Numai să fie! „Drumurile noastre, poate, Se vor întâlni vreodată?”

Maramureșul a avut parte de o evoluție indiscutabilă în materie de drumuri. Până acum zece ani, făceam ore multe până-n Borșa, Băiuț, Bicaz, Poienile de sub Munte, Larga, Românești. Nu mai e cazul. S-au reabilitat drumuri majore, gen DN 18, E 58, Drumul Nordului, ba ni se fac aluzii la drumuri rapide și la conexiuni cu autostrada Transilvania. Sigur, nu e totul roz, ceea ce vom arăta în cele ce urmează. Nota bene au și primarii, care au făcut eforturi de a lega sate de comună, de a se co­necta unii cu alții, grație fondurilor europene și guvernamentale.

Ar trebui să trecem în revistă realizările, într-o primă fază. Ca să se gândească puțin cei care să ne sune/scrie și să ne vorbească de mărețe realizări dacă balanța e echilibrată între ce E făcut și ce e DE făcut. Fără a vorbi obligatoriu exclusiv de anul în curs, avem drumuri făcute bine peste tot în Maramureș. Intercomunalul Strâmtura/Petrova se menține, chiar cu mici probleme și surpări, e un drum circulat ce așteaptă doar finalizarea, porțiunea dintre case de la Petrova spre DN 18. Firul de județean de la Ruscova spre Poienile de sub Munte e excelent, cum n-a fost niciodată. Foarte utilul intercomunal Botiza-Groșii Țibleșului va intra anul viitor în mare șantier și reabilitare, sunt șanse să nu fie circulabil o vreme, dar cu urmări, sperăm, benefice.

El și cel de la Strâmtura s-ar vrea județene, de le vrea județul, ceea ce ar însemna inclusiv deszăpezire și respectarea unor reguli, gen fără autocamioane de peste 30 de tone cu lemn pe drum de 15 tone. Un mic efort se mai cere la punerea în valoare a drumului de la Sat Șugatag spre platoul Tătaru, îndepărtarea stâncii periculoase, apoi modernizarea drumului până la Cheile Tătarului și în sus spre Pleșca și chiar Izvoare. Altă realizare e firul dintre Lăpuș și Groșii Țibleșului, unde pe partea Groșiului e deja asfalt, iar dincolo e pietruit bine, pregătit pentru o viitoare asfaltare. S-a deschis un drum, neinteresant, între Chelința și Cheudul din Sălaj, cu asfalt îngust și prin cartier de romi. Dar s-a făcut, vorba românului. S-a reabilitat anul acesta, cu necesarele reparații, și drumul de la Suciu de Sus spre Bistrița-Năsăud, așa-zisul Drum al Unirii. Altă mare realizare e firul dintre Vima Mică și Boiu Mare, excelentă legătură între zone și rute.

S-a turnat asfalt din Rohia spre mănăstirea Rohiița. Se lucrează la un drum cu bani Saligny de la Satulung spre Fersig. Se conservă, chiar dacă cu gunoiul aferent, legătura dintre Arieșu de Pădure cu Coltăul. O altă veste bună vine din Codru, unde centura Codrului, de la Asuaj-Băița de sub Codru-Odești are proiect de prelungire spre Stremț și Oarța. S-a lucrat anul acesta și la firul de drum de la E 58-Două Veverițe spre Arieșu de Pădure, pregătit, pietruit, apoi oprite lucrările deocamdată, din motive rău-mirositoare pe care le înțelegem. La fel, în zona Remetea Chioarului s-au schițat drumuri spre Berchezoaia, de la Posta spre Berchez.  Se lucrează la drumul ce va fi probabil asfaltat, deși nu-i musai, de la Sălnița pe Preluci, spre Dealul Corbului. E reparat și pregătit de asfaltat alt drum similar de urcare pe Preluci, de la Coaș spre Întrerâuri, dincolo de podul de peste Cavnic.

Există o seamă de drumuri foarte utile sau dacă nu, ce au potențial turistic major, în Maramureș, ce se așteaptă băgate în seamă. La unele, efortul ar fi minim și efectul major. Ne gândim, să zicem, la drumul de la Posta la Finteuș, cu ieșire în E 58 la Stejarul. E larg, e pregătit, are nevoie doar de atenție. Altul în pregătire e de la Posta la Săcălășeni, și el parțial asfaltat, ca anteriorul. Nu s-a făcut nimic, zicem noi intenționat din cauza graniței și a exploatărilor forestiere, la drumul județean de pământ, distrus, de la Lunca la Tisa la Valea Vișeului.

Mai așteptăm… De la Bârsana la Coștiui nu va fi repede drum, deși e doar de trecut un deal și Bârsana îl vrea. La fel, de la Bârsana la Petrova e nevoie de voința județului, mai mult decât de dorința locală. E județean de pământ. Din Botiza spre Băiuț așteptăm un drum ce ar deschide acces spre o zonă naturală superbă și poate ar mai da o șansă Băiuțului depopulat. Un drum găsit ca din greșeală, între Cavnic și Baia Sprie, prin Poiana Boului, e altă rută foarte interesantă. Nu toate sunt de asfaltat, nici vorbă, cât de pietruit temeinic și de întreținut.

Și-am mai avea drumuri interesante în Maramureș. O spunem pentru că se pregătește redeschiderea finanțărilor europene AFIR, la fel ca altele pentru drumuri de câmp. Poate cineva își amintește că nimeni nu vrea drumuri circulate dinspre Săpânța spre Baia Mare, fie pe la Blidari fie pe la Câmpul Tătaru spre Izvoare. Circulă lemn, țigări, piatră, poate ar vrea și turiștii o șansă. Da’ de la Cicârlău peste munte, spre Oaș? Dar un fir de drumuri de piatră, parțial existente, de la Remeți pe Tisa pe deasupra Săpânței, pe sub Piatra Săpânței, pe deasupra Sarasăului spre Sighet, ba poate cu coborâre spre Agriș-Vadu Izei? Să vezi Tisa și Ucraina, la picioare? (între Remeți și Săpânța drumul există. La fel, deasupra Sarasăului sunt drumuri decente.

La fel, de la Vad spre Agriș. Mici intervenții lipsesc…) De la Coștiuiul ușor ignorat se poate trece atât spre Bârsana, cât și către Oncești. Cu tractorul, deocamdată. În munții Lăpușului sunt drumuri forestiere ce ar putea lega ușor Budești de Botiza și de Băiuț. Firul de Drum al Nordului Lăschia-Vad-Făurești e paralel cu firul comunal Cernești – Fânațe – Ciocotiș – Trestia, ba și cu Cupșeni – Costeni, dincolo. Fără legături. Poienile de sub Munte sunt vecine cu Valea Vaserului care e vecină de cealaltă parte cu Baia Borșa, fără legături între ele. Și exemple ar mai fi.

Prin urmare, avem în Maramureș lucruri bine făcute. Lucruri ce se vor bine făcute. Drumuri „secrete” vii, circulate și drumuri secrete ce se anulează singure din cauza delăsării sau a intereselor locale. Cum ar veni, mai avem de lucru…