Influențați nu numai de imagine, cât și de știrile de 112, cele cu romi ce sparg parbrize și opresc mașini să ceară bani (chiar așa, unde e polițistul local Ciuri?!?), ne gândim c-am fi putut fi subiectivi cu comunitatea romă de la Ponorâta, Vălenii Lăpușului, considerată odinioară a fi una din cele mai sărace din România, deşi nu mai e.
De această dată, înainte de a parcurge cătunul-cartier, la fel fără a sta cu ei de vorbă pentru că de fiecare dată ajungem la a ni se cere bani, vorbim cu primarul Gavril Ropan și cu asistentul social din comuna Coroieni. Prima grijă, școala.
“Așa să știți că avem 350 de copii de clasele 0-4 acolo. Sunt 124 de copii la grădiniță, în 6 grupe. Și 10 clase de școală. Cu tot cu centrul social, nu ne ajunge spațiul, așa că facem un proiect pentru o școală nouă, acolo se fac cursuri pe două schimburi. Avem și evoluție. Așa e, ani la rând n-am avut niciun absolvent de 8 clase, dar acum avem 15 copii care merg la liceul din Târgu Lăpuș! Doar că avem problema transportului. Firmele locale nu vor să ia romii, ăsta e adevărul” – spune asistentul social.
Pe primarul Ropan îl întrebăm despre recensământ și dacă vede vreo evoluție în comunitatea de romi.
“La recensământ a crescut numărul cu 300 de persoane. Sincer, e o evoluție foarte lentă în integrarea lor. Dar cu cât mai mulți merg la școală, cu atât vedem semne. Ce contribuie la integrarea lor? Rețeaua de curent. Televizorul, apoi școala. Chiar internetul, am pus wireless la școală. Apoi, fel de fel de proiecte pentru integrare, tocmai avem unul cu Ministerul Muncii, în curs. Și ar mai fi ceva. Religia. S-au pocăit mulți. Doar că e cu două tăișuri, religia i-a încurajat și să facă mulți copii, cât de mulți…” – declară edilul.
De asemenea, aflăm că mulți sunt plecați în Germania și Franța, de unde și casele mai decente ce încep să crească. Unii au cumpărat terenuri de la foștii proprietari din sat. E și acolo cu două tăișuri, pentru că așa se pot dezvolta și mai mult, pe o parte și alta a drumului. Aflăm că hala aceea pe care o tot lăudam, dintre școală și centrul social, containerul cu finanțare norvegiană, cu săli de duș și mașini de spălat, nu mai funcționează, de când s-a făcut rețea de apă prin cătun, oricum se stricaseră mașinile de spălat. Una peste alta, ce e clar, în Ponorâta, Coltău, Chelința, Calea Mireșului etc. e că toate aceste comunități de romi sunt într-o creștere explozivă. La fel, că școala poate fi o pârghie de integrare, mai ales de când cu condiționarea tuturor subvențiilor cu prezența la școală.
Oare vom trăi să vedem minunea? Comunități elegante, civilizate, de romi, cu meșteșugari la drum, gata să primească vizitatori?… Se petrece la timpul prezent, cu turiști străini, în Târgu Mureș, se numește Tzigania Day Tours și e de mare succes… Sau o fi science fiction la noi?
