Îngrijirile paliative sunt disponibile în principal pacienților oncologici. Un ordin de ministru, oficializat săptămâna aceasta, extinde accesul la aceste servicii pentru o gamă mai largă de pacienți, inclusiv pentru cei cu boli cronice progresive, indiferent de diagnostic.
Paliația presupune un ansamblu de îngrijiri care urmăresc confortul și demnitatea pacientului aflat în fază terminală, precum și suportul acordat familiei acestuia (inclusiv în perioada de doliu). Astfel, noile reglementări care sunt introduse urmăresc standardizarea acestei discipline noi.
Cea mai importantă măsură este aceea a introducerii unor noi categorii de pacienți care pot beneficia de îngrijiri paliative, în condițiile în care reglementările de până acum se concentrau pe pacienții oncologici. Astfel, cei care suferă de insuficiență renală, hepatică, de HIV/ SIDA și copiii cu boli cronice progresive după împlinirea vârstei de 18 ani se numără de acum printre beneficiarii îngrijirilor paliative. În plus, sunt adăugați cei cu afecțiuni cardiovasculare, respiratorii, renale, hepatice, neurologice, demență și cei cu anomalii congenitale, cu motivația că „evoluția lor spre final este mai puțin predictibilă și caracterizată de perioade frecvente de declin și remisie”.
După împlinirea vârstei de 18 ani, persoana care are nevoie de îngrijire paliativă este obligată să facă o nouă evaluare specifică persoanelor adulte, urmând să primească în continuare (sau nu) acest gen de îngrijiri.
Și numărul de profesii ai căror practicanți pot asigura îngrijiri paliative a fost completat: pe lângă asistenți sociali, psihologi, fizioterapeuți și alți terapeuti, au fost adăugați și clericii, cu condiția să aibă diplomă de licență și drept de a profesa, dar și să aibă calitatea de absolvenți ai unui program de studii masterale în îngrijiri paliative sau absolvenți ai unui curs aprofundat de 60 de ore de educație în îngrijiri paliative.
