Curăţenie/reabilitare blocată la cimitirul eroilor sovietici din Sighetu Marmaţiei!

Cu cântec (patriotic?)
Cu mai multe luni înainte, în perioada în care mergeam constant la punctul de trecere a frontierei cu Ucraina, de când cu refugiaţii, fusesem în trecere pe la cimitirul eroilor sovietici din Sighetu Marmaţiei, pe uliţe, în zona Poliţiei de Frontieră şi a Liceului Tehnologic. Era neîngrijit, dar erau coroane depuse.
Mai ieri, în vizită pe-acolo, vedem altceva… acolo părea că se lucrează. Tencuiala de pe zidul înconjurător era trasă jos. Era curăţenie făcută, gunoaie duse. Evident, nu avem nimic împotriva curăţeniei într-un cimitir. În plus, ne cunoaştem istoria, cu toate cele spuse şi cu cele nespuse, doar gândite. Totuşi, s-a iscat vâlvă, Primăria a cerut sistarea lucrărilor acolo. Cine/ ce face, totuşi, acolo?
Îl întrebăm pe Vasile Moldovan, primarul Sighetului. „Da, am fost contactat de domnul Lauruc, ce spunea că a primit niște fonduri să reabiliteze mausoleul din centru, din parc, plus cimitirul ostaşilor sovietici din Primul şi Al Doilea Război Mondial. Eu am spus că la mausoleu să nu se atingă, acolo avem proiect de reabilitare a întregului parc, atunci vom vedea cum îl abordăm. La cimitir, nu am avut nicio problemă în a se curăţa, ziceau că au primit ceva fonduri prin Ambasada Rusiei. Dar au început reabilitare, nu doar curăţenie. Eram în concediu, am fost informat, am trimis Poliţia Locală. Nu puteau face reabilitări şi modificări, neavând avize, acorduri. În plus, au făcut plângere şi cei de la Catedrala Ortodoxă Ucraineană, e înregistrată la Primărie. Am anunţat şi prefectura. Probabil va trebui să dăm şi amendă”, spune edilul municipiului Sighet. Firesc, cerem şi părerea celui care a iniţiat acţiunea. Este Mihai Lauruc, figură de legendă a sportului (boxului) maramureşean, actual preşedinte al Rutenilor Subcarpatici din România. Suspicios la început, explică: „Nu văd problema şi nici legătura cu războiul actual. Ăştia ne-au salvat pe noi, datorită lor suntem acum în viaţă. Nu trebuie uitat. Cine are memorie scurtă şi uită, treaba lui. Dar una-i una, alta-i alta. Nu ne amestecăm noi în treburile cu Ucraina, e problema lor. Nu ne asociem cu războaiele. Dar orice ar fi, istoria nu trebuie uitată. Iar noi, românii, am fost ba cu Hitler, apoi cu sovieticii. Să negăm? E adevărul. Iar pe mine mă leagă ceva de Al Doilea Război Mondial, de moment. Bunica mea a fost împuşcată de germani. Bunicul a fost rănit pe front. Tata a fost şi el rănit. Mă leagă sentimental. Acum, despre cimitir. Era totul în paragină, era distrus, erau gunoaie, am adunat peturi, tampoane, sticle de alcool. Am cosit, am curăţat aleile. Nu am reabilitat gardul, a venit toată tencuiala jos, cu mâna… Cred că nu a reabilitat nimic acolo de 80 de ani. Ar fi fost treaba Statului Român, sunt tratate internaţionale. Dar văzând că Statul nu face, am făcut noi. Nu ar trebui să aibă legătură cu cine suntem noi acum aliaţi ca ţară. La fel, de pe obelisc au fost luate steaua, placa, au pus o cruce. Ne-am aşteptat să se facă vâlvă. Au venit, ne-au oprit. Ne-am oprit”, spune Mihai Lauruc.
Una peste alta, avem un cimitir al eroilor sovietici din primul şi din Al Doilea Război Mondial. În curăţire sau reabilitare. În Sighet, pe graniţa cu Ucraina, cea care e în război cu Rusia. Moment nu foarte diplomatic ales? Probabil, nu ştim. Poate nici nu e important. Dar da, omul are dreptate, istoria nu trebuie uitată, însă ea nu e foarte în favoarea măreţei noastre prietenii cu Rusia, de-ar fi doar să ne amintim încercarea de alipire a Maramureșului la URSS a lui Odoviciuc, distrugerea elitelor ţării în închisori inclusiv în Sighet, la doi paşi. Colectivizarea. SOVROM-urile care au cărat un deceniu averile ţării, în numele despăgubirilor de război către aliaţii ruşi. Pe de altă parte, nu uităm atacul armatei ucrainene de la Cămara asupra Maramureşului, nu? Şi nici recenta transformare a României în sursă de forţă de muncă second hand pe câmpurile vest-europene şi în piaţă de desfacere a supermarketurilor, venite dinspre noii noştri prieteni occidentali, nu?