Am scris despre multe dintre manifestările Simpozionului Național, desfășurate în ultimii cincisprezece ani în orașul Săliștea de Sus și consacrate în țară sub numele de Cultură și Civilizație Românească în Maramureș. Simpozionul a trezit interesul Academiei Române, care s-a implicat în desfășurarea lui. Prin ani, în așezarea de pe Valea Izei au fost academicieni, lingviști, filosofi, istorici, scriitori, sociologi, care au sporit aureola Simpozionului. Devenit o manifestare științifică de nivel național prin temele de actualitate, dar și de istorie, tratate la cel mai bun nivel de rigoare științifică. Doresc să spun, de la început, că nu am niciun dram de exagerare în acest titlu. Săliștea Superioară este cunoscută pentru energia culturală prelinsă prin vreme. De când știu, aici a fost un loc al vibrației spirituale.
Academia Română, în ultima vreme, i-a sporit nimbul. Privirea scrutătoare spre Săliștea de Sus i-a aparținut regretatului academician Ionel-Valentin Vlad, fost președinte al Academiei Române, stins din viață în anul 2017. Căruia, astăzi, în orașul Simpozionului, i se aduce cuvenita cinstire la împlinirea a 80 de ani de la naștere. L-am cunoscut pe distinsul om de știință la aceste întâlniri academice din ajunul Sfintei Maria Mare. Era în anul 2010, când a susținut o conferință despre laseri. Care a început cu câteva aspecte autobiografice. A spus distinsul om de știință la Săliștea de Sus: „Eu nu am venit aici ca academician, ci mai mult în calitate de cetățean maramureșean, cu rădăcinile în Borșa și Săliște. Mama, Lucreția, era născută Timiș și era descendentă a unei familii nobile românești, întărită cu drepturi prin Diplome maramureșene. Era fiica lui Gavril Timiș de Borșa – notar și președinte al Composesoratului Borșa, nepot al lui Gavril Timiș, primar, strănepot al lui Gavril Timiș, protopop în Borșa, stră-strănepot al lui Toader Timiș al Popii, descendenți din cnezii de Vișeu și din Ștefan Voievod. Tatăl meu era Ioan Vlad, născut în Pianul de Jos, în apropierea Orăștiei și a Sarmisegetuzei, descendent dintr-un Vlad de Maramureș. Era inginer, absolvent al Școlii Politehnice din București.”
Ambii părinți au urmat studii în Franța și Germania. Pasiunea academicianului Ionel-Valentin Vlad a fost fizica. A lucrat la Institutul de Fizică Atomică din București, unde, sub conducerea profesorului Ion Agârbiceanu, s-a realizat primul laser cu mediu activ solid din România. După cum spunea și colegul de Academie Română, Alexandru Surdu, un stâlp academic la Săliștea de Sus, fostul președinte al înaltului for academic, Ionel-Valentin Vlad, era o personalitate care, prin simpla prezență, oriunde s-a aflat, a creat un sentiment de liniște, de plăcere, și erai nevoit să pui un bemol la modul în care te adresezi celorlalte persoane care erau de față.
Astăzi, în orașul de pe Valea Izei va fi cinstită memoria unui mare bărbat al inteligenței românești. În prezența soției și a fiicei lui. În urmă cu trei ani ne-a părăsit și academicianul Alexandru Surdu, cel care, în bună parte, s-a confundat cu istoria și oamenii Maramureșului. A fost un mare cărturar și umanist, un cercetător de elită și un mare profesor. Cumpătat la vorbă, cu o voce profundă, transmitea mesaje dăltuite în piatră. Avea o noblețe sufletească ce emana din toate fibrele ființei sale modestie și generozitate. S-a manifestat permanent ca un spirit universal românesc, un înfocat apărător al principiului național. A iubit Maramureșul, prețuia oamenii de pe aceste meleaguri.
Mărturie stau cele cinci centre de cercetare, înființate la Baia Mare, Sighetul Marmației, Dragomirești, Giulești și Săliștea de Sus, sub egida Academiei Române. Colegul de fotoliu academic, Emil Burzo, descendent al familiei nobiliare Gorzo de Ieud, a scris pagini profunde despre șagunistul Alexandru Surdu, fost vicepreședinte al Academiei Române. O prezență academică cu multă încărcătură istorică și sufletească a fost venirea în mai multe rânduri la izvoarele Izei a actualului președinte al Academiei Române, medievalistul Ioan-Aurel Pop. Apoi au fost la Săliștea de Sus academicianul Petre T. Frangopol și academicianul Ion Pop, poet, critic și istoric literar. Nu i-am uitat nici pe academicienii Mihai Bălănescu și Dumitru Mircea.
Și alți specialiști de marcă din cadrul prestigioasei instituții. Aici și-au dat întâlnire cei mai vestiți toponimiști români: Adrian Rezeanu, Dumitru Loșonți și Vasile Frățilă. Apoi prezența la Simpozion a fostului președinte al României, domnul Emil Constantinescu, a urcat cota valorică a manifestării de la Săliștea de Sus. Aura academică din orașul de pe Iza s-a răspândit în tot Maramureșul, dar și peste hotarele lui. Deoarece spiritul academic a coagulat aici valori intelectuale de prestigiu.
Da, astăzi la Săliștea de Sus încep lucrările ediției a XV-a a Simpozionului Cultură și Civilizație Românească în Maramureș. Porțile sunt deschise pentru toți cei ce iubesc cultura și civilizația!