(continuare din nr. 10.092)
Greva generală din mai-iunie 2023, a patra din sistemul educațional de la Revoluția din 1989, rămâne memorabilă atât pentru durata ei, cât și pentru unitatea sindicaliștilor. În cele trei săptămâni, s-a ieșit în stradă, s-au cerut drepturi, s-a revendicat demnitate, s-au purtat negocieri. A fost o grevă a emoțiilor, a oamenilor care au trecut în mod accelerat de la neîncredere la empatie, de la neputință la entuziasm, de la furie la speranță. O retrospectivă, dar și o radiografie a acelor zile oferă, în cele ce urmează, prof. Ioana Petreuș, președintele Sindicatului Liber din Învățământ Maramureș, organizație ce a bifat 83% grad de participare în Maramureș.• în 29 iunie a fost semnat noul Contract Colectiv de Muncă
Reporter: De ce s-a suspendat atunci greva generală și nu s-a încheiat?
Prof. Ioana PETREUȘ: Greva nu a fost declarată încheiată în prima zi deoarece încă nu a apărut ordonanța de urgență cu promisiunile Guvernului și mai aveau loc negocieri, inclusiv pentru drepturi din Contractul Colectiv de Muncă.
Suspendarea, respectiv încheierea grevei a ținut și de unele prevederi legale. După anul 2011, când a fost modificată legea dialogului social, nu a mai fost atât de facil de organizat greve. Conflictul de muncă pe nivel național a fost declanșat în 22 mai a.c. și în contextul încetării Contractului Colectiv de Muncă.
În paralel cu greva și cu negocierile de la Guvern, aveau loc și negocierile (sub presiunea grevei) pentru noul contract colectiv, la Ministerul Educației și Ministerul Muncii.
În 29 iunie, a fost semnat noul Contract Colectiv de Muncă, care cuprinde o serie de drepturi suplimentare pe care nu le aveam în contractele anterioare.
În condițiile semnării noului CCM, conflictul de munca declanșat prin referendum în luna mai, încetează de drept și va putea fi declanșat în aceleași condiții legale și în urma unui alt Referendum. Semnarea CCM era necesară, deoarece, în absența CCM, salariații din învățământ nu beneficiază de o serie de drepturi reglementate exclusiv de acesta.
• majorări și drepturi dobândite după trei săptămâni de grevă
R.: Ce s-a obținut concret pentru angajații din învățământul preuniversitar în urma grevei?
Prof. I.P.: Pentru personalul didactic și auxiliar – o majorare medie a salariilor (între 23 și 31%) plus o primă de carieră didactică de 1.500 lei net/ anual. Iar pentru personalul nedidactic – o majorare de 9% la care se adaugă 400 lei brut (aproximativ o majorare 230-280 lei net) plus o primă de carieră profesională de 500 lei net/ anual.
Aceste majorări acoperă, deocamdată, rata inflației solicitată.
Printre drepturile care s-au obținut în urma negocierii Contractul Colectiv de muncă enumerăm: plata salariului și a indemnizației de hrană pentru angajații care lucrează și în zilele libere prevăzute de lege, indiferent de numărul de ore/ zile de muncă acumulat în perioada lucrată (pentru personalul auxiliar și nedidactic); reglementarea programului flexibil și a programului inegal de lucru; calcularea indemnizației de concediu cu luarea în calcul a indemnizației de hrană; acordarea a 2 zile lucrătoare libere plătite pentru îngrijirea sănătății copilului, respectiv 3 zile lucrătoare libere plătite – pentru familiile cu trei sau mai mulți copii; acordarea a 5 zile libere lucrătoare libere plătite pentru salariata care urmează o procedură de fertilizare „in vitro”; acordarea unei zile lucrătoare libere plătite pentru donarea de sânge; dreptul la concediu fără plată pe o perioadă de un an calendaristic, o dată la 10 ani de activitate în învățământ pentru personalul auxiliar și nedidactic cu aprobarea CA; instituirea zilei de 5 Iunie ca zi nelucrătoare; deducerea, pentru personalul din învățământul preuniversitar, instituită la art. 78 alin. (2) lit. a) pct. v) din Codul fiscal – respectiv contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităților sportive în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, precum și contravaloarea abonamentelor plătite de salariați, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană.
• un nou principiu în Legea Salarizării
Prof. I.P.: Alte drepturi obținute: ocuparea unui post vacantat, prin încheierea unui contract individual de muncă pe durată determinată, până la ocuparea postului prin concurs; stabilirea la 12 luni (în loc de 6 luni) a perioadei de readaptare pentru salariatele/ salariații care au beneficiat de concediu de maternitate și/ sau concediu pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 1 an, 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap; dreptul angajaților care au în îngrijire copii bolnavi în vârstă de până la 7 ani de a beneficia de reducerea programului de lucru cu până la 1/ 2 normă, fără afectarea calității de angajat și vechimii integrale în învățământ/ muncă; decontarea contravalorii dispozitivelor vizuale de corecție (ochelari/ lentile) și examene medicale corespunzătoare ale ochilor.
În Legea Învățământului Preuniversitar mai sunt cuprinse: susținerea cadrelor didactice care ocupă un post didactic în zone defavorizate – vor primi o primă de instalare egală cu 5 salarii minime brute pe țară; decontarea navetei personalului din învățământ din bugetul de stat; primă la pensionarea personalului didactic – echivalentul a două salarii de bază; concediu de odihnă suplimentar pentru directorii unităților de învățământ și pentru inspectorii școlari; reducere normei didactice, de la 18 la 16 ore/ săptămână, pentru cadrele didactice care coordonează/ implementarea proiectelor europene; înființarea Programului național de stimulare a excelenței didactice și a unui fond de premiere pentru activitate suplimentară, la dispoziția directorului (în limita a 2% din fondul de salarii);
Cel mai important rezultat este că, în noua Lege a salarizării, grila de salarizare se va construi plecând de la principiul „salariul profesorului debutant să fie cel puțin egal cu salariul mediu brut pe economie, iar salarizarea întregului personal didactic de predare să se realizeze în mod progresiv, în raport de funcție, studii, vechime și grad didactic”.
Deja la Ministerul Muncii au început discuțiile pe noua grilă de salarizare, care se va aplica de la 1 ianuarie 2024, pentru toate categoriile de personal: didactic, didactic auxiliar și nedidactic. Celelalte revendicări referitoare la sporuri, plata orelor suplimentare, salarizarea pentru funcțiile de conducere etc. acum se discută. Totodată, știu că, din partea FSLI, au plecat propuneri ca întreg personalul din învățământ să se regăsească în aceeași Anexă a noii legi. (va urma)
