Am urmărit cu firească emoție și justificat interes ceremonia de încoronare a fostului prinț moștenitor al Coroanei Britanice. Charles nu a ocolit niciodată să vorbească cu sinceră simpatie despre România, al cărei patrimoniu, mai ales cel al Transilvaniei, i s-a părut temeinic venit din istoria acestor locuri. Adică unul prețios și demn de ocrotit. Atitudinea fostului prinț, actual Rege, vine din partea unei persoane cu o solidă educație, înzestrată cu o sensibilitate sporită, cu iubire pentru natură și cultură. Când au început pelerinajele fostului prinț de Wales în România au început și întrebările în legătură cu insistența acestor vizite. Nu au lipsit nici cârcotașii, cu felurite presupuneri. Fostul prinț, actualul rege, le-a risipit prin mărturisiri venite din arhive.
Așa și-a legat descendența de figura domnitorului Vlad Țepeș, ocolind mitul lui Dracula, împodobit literar de Jules Verne și Bram Stoker. Prințul a dat literaturii ce este sortit literaturii, dar a decupat dârzenia domnitorului apărător de țară, îndurând suferința din partea dușmanilor lui. Este fascinat de epopeea lui Mihai Viteazul, de creația filologică și istoriografică a Școlii Ardelene. S-a aplecat cu înțelegere asupra momentului Marii Uniri, ca împlinire a statului național român. Istoricul Teodor Baconschi, fost ministru de externe al României, spunea recent că Regele Charles al III-lea este un om al modernității, dar este simultan un conservator pur sânge. Istoricul religiilor mai menționează un adevăr care merită știut. Dacă celelalte monarhii europene – cu excepția cea a Spaniei – au devenit simbolice, monarhia britanică are un mileniu de tradiție neîntreruptă, cu performanțe în arte, știință, comerț, viață intelectuală și academică, cu pagini de eroism militar și descoperiri geografice.
Autorul nostru mai spune că anglicanismul a fost, prin vreme, foarte apropiat de Ortodoxie. Așa că fascinația fostului prinț, acum Rege, față de tradiția bizantină, păstrată și de românii transilvăneni, nu este un capriciu de conjunctură, ci mai ales un respect pentru un stil de viață care se vrea mutat în muzeu. La acest elan afectiv se adaugă înrudirea Monarhiei britanice cu Casa Regală a României. Fostul prinț, actualul Rege, a stimulat prin diferite fapte concrete acțiuni menite să ne facă cunoscuți în lume. Legătura sinceră a monarhului britanic cu România, cred și eu, ne-a adus serioase avantaje de imagine. Da, Regele Charles a contribuit indiscutabil la convingerea cancelariilor occidentale că românii sunt un popor civilizat, adică european, mai adaugă istoricul religiilor.
Nu cred că domeniile cumpărate în Transilvania, și în Maramureș, de care s-a îngrijit personal, au fost un moft regesc. Ci din contră un semnal de prețuire pentru obârșiile neamului său, o lecție pentru români, pentru a-și păstra tradiția. Care nu este un semn de înapoiere, cum încearcă să ne spună unii și alții, ci tocmai istoria câștigată de generații cu nenumărate jertfe. Care nu trebuie să dispară de pe ecranul conștiinței noastre identitare. Un cap încoronat ne sugerează că modernitatea care a năvălit cu repeziciune și peste noi poate sta alături de demnitatea valorilor noastre istorice. Să nu uităm că stereotipurile ostile la adresa noastră nu s-au stins. Ba uneori sunt mai înverșunate. Cum sunt clopotele Vienei, care acum, pentru noi bat într-o dungă.
De aceea, atitudini precum cele ale Regelui Marii Britanii și al Irlandei de Nord sunt de bun augur. Pe 2 iunie 2023, Regele Charles vine în România, la scurtă vreme după urcarea pe tron. Nu este vorba despre o vizită de stat, dar, totuși, prezența suveranului britanic în România nu poate trece fără comentarii. Casa Regală Britanică a anunțat că întâlnirea cu președintele României va fi protocolară. Cu siguranță, cei doi șefi de stat vor trece în revistă problemele care frământă Europa. De la războiul din Ucraina, la alte crize care ne înconjoară. Atașamentul Regelui față de valorile României mi se pare o lecție deschisă pentru cei dintre noi care aruncă apa din covată cu tot cu copil.
Se pare că monarhul britanic a venit la timp la întâlnirea cu istoria noastră. E atât de convingător și sincer în demersurile sale auguste că nu ai cum să nu te pună pe gânduri. Nu putem uita sensibilitatea lui pentru satul Breb, de la poalele Gutâiului. Acolo a intrat în curtea țăranului Mihai Tiran, s-a urcat pe scara din târnaț în podul casei, unde a văzut păstăile înșirate pe ață și cucuruzii împletiți cu pănușile lor. Acum gestul prințului de atunci a primit un sceptru regal. Știu întâmplarea de la unchiul Mihai, la care am stat în gazdă pe când eram învățător în Brebul Maramureșului.
Da, în 2 iunie, Regele Marii Britanii și al Irlandei de Nord vine în România! Cu siguranță și în Transilvania. Vine Regele!
