Mici Paradisuri ascunse • Afluenți superbi și nu prea ai râurilor din Maramureș

Rețeaua hidrografică a Maramureșului vă este bine-cunoscută. În mare și simplist, avem bazinele râurilor Tisa, cu Iza, Mara și Vișeul, apoi al Someșului, cu Lăpușul, Cavnicul, Ilba, Seinelul etc. Repetăm, simplist, pentru că Frumusețea/Diavolul sunt în detalii, nu? Am decis să vă reamintim câțiva dintre cei mai frumoși și mai neașteptați afluenți ai principalelor râuri din Maramureș. E o poveste ce ar merita mult detaliată, dar de undeva trebuie să începem!

Tisa cea multinațională, cu surprize la munte

Râul Tisa are 965 de kilometri și curge prin Ucraina, România, Slovacia, Ungaria și Serbia. Izvoarele sale sunt Tisa Albă și cea Neagră, ambele din Carpați, de la vecinii ucraineni, pe văi repezi, cu defilee. La noi, în Maramureș, cel mai interesant afluent al Tisei pare a fi Săpânța, un râu cu caracter de torent, rapid, furios, domolit din păcate de microhidrocentrale, dar cu cascade superbe și stâncării în amonte, ce se termină apoi cu o deltă stranie, greu accesibila, la vărsare în Tisa, plină de păsăret sălbatic. Alt râu important în Maramureșul istoric este Vișeul. El în sine nu impresionează, dar afluenți interesanți are! Vaserul e unul, obiectiv turistic de seamă al județului.

Dar nu trebuie ignorați afluenții afluentului…pentru că la cât de anost e râul Ruscova, plin de gunoaie, e alimentat de superbele Repedea, Vinderel, Rica, etc. Toate de munte, furioase. Iese în evidență Vinderelul, considerat a fi pârâul cu cea mai mare diferență de nivel din țară, spun unii. Pe aceeași parte de Maramureș istoric, Iza cea încărcată de istorie dar și de cârpe și gunoaie, are un superb afluent în Baicu, deasupra zonei locuite. Poieni cu flori, văi adânci, animale sălbatice, munte cât vezi cu ochii, mai degrabă spre Țibleș decât spre munții din nord. Baicu e încărcat și el de istorie, casă primitoare a partizanilor moroșeni și lăpușeni ai anilor 50 a secolului XX. Și tot aici ar mai merita menționate Mara și Cosăul, ca afluenți ai Tisei, nici ele monumentale în zonele locuite. Dar Mara e format din ape de munte impresionante, din care Valea Brazilor e cea care merită amintită, formată din firul ce vine dinspre… Baia Mare oarecum, dar mai cu seamă din cel ce vine de pe Pășunea Tătaru. El face o frumoasă deltă, intră în singurul defileu de andezit cunoscut în România, în Cheile Tătarului, apoi se pierde pe fundul șantierului dar cu mari șanse să devină cel mai mare lac artificial din județ, într-o bună zi!

Frumuseți de afluenți, și la sud!

Până și Săsarul cel trist și abuzat are parte de afluenți frumoși. De-ar fi să amintim… nici măcar Firiza, cea cu lacul de acumulare, cât ai săi afluenți, Valea Neagră de pe drumul spre Izvoare, Blidari sau Șturul ce vine dinspre Poiana lui Dumitru. Pline de cascade, de viață sălbatică, de flori. Gunoaie mai puțin, dar sunt. Săsarul a fost otrăvit de mine, de orașe, de combinate, ulterior de Craica. Someșul în sine are interesante ape ce-l alimentează, în Maramureș. Din păcate, toate cu încărcătură de vasarâș sau de steril, în urma exploatărilor masive. Iese în evidență Valea Roșie din Băița, colorată tot timpul anului. La fel ca Lăpușul după ce traversează Băiuțul…

Nistrul sau Ilba contribuie și ele, deși sus la munte, sunt ape din care ai putea bea, în amonte de fostele activități miniere. Cât despre Lăpuș, ca afluent major al Someșului, el e altă poveste, una ce ar putea fi subiect de film. Un râu mai frumos, mai nobil, în egală măsură mai abuzat nu există! Are 112 kilometri lungime, pleacă de deasupra Băiuțului, de sub Văratec, din munții Lăpușului. Are 629 metri diferență de altitudine de la izvor la vărsare… Este pe loc poluat de mine, înainte chiar să intre în localitate. Altă poluare o primește ceva mai jos, aproape în capăt de defileu, de la râul Cavnic. Dar dacă e să vorbim de afluenții săi frumoși, avem ce povesti. El, Lăpușul, intră la Răzoare într-un defileu, printre cele mai lungi din România(peste 30 de kilometri) și iese la Remecioara. De aici, iese printre terenuri agricole, pe lângă Baia Mare, ia Săsarul, Craica și se varsă lin în Someș. Absolut infect, dar asta e altă discuție.
Afluenții săi însă au noblețe. Nu cei din câmp… Am intrat recent pe Valea Peteritei, un pârâu ce teoretic nu prevestea nimic. Mai ales că e plin de gunoaie, din start. Dar am dat de roci calcaroase interesante, la drum, cu superbe fosile ce amintesc de oase de pește sau alte cele, de pe vremea când Podișul Someșan era fund al Mării Tethys. Intri pe mic defileu, spre vărsare, apoi dai de cea mai frumoasă întindere de leurdă ce crește pe la noi, datorită umbrei și a părăului ce ține terenul umed. Se varsă în Lăpuș exact în dreptul insulei dintre Răzoare și locul unde începe defileul. O mare de gunoaie, mai e cazul s-o amintim? Ceva mai în aval, pe cealaltă parte, vine Valea Curechiului, care e chiar anostă, până sfârșește maiestuos în superba cascadă Pișetoarea și continuă ca un grohotiș, până în râu. Pe aceeași parte, mai jos, e Valea Rea, cea foarte lungă, plină de cascade, de foste mori. Vizavi ar fi valea Româneștiului, care intră și ea în defileu, te duce prin pădure uitată, pe cărări uitate, spre puntea suspendată către Aspra! Aici te afli în plină sălbăticie, de pe punte vezi Lăpușul în cel mai sălbatic și mai neumblat loc al său. În aval urmează Scărița Asprei, iubit dar de speriat loc pentru amatorii de rafting. Tot în defileu, mai merită amintit afluentul de pe Valea Scroafei, ce vine de la Întrerâuri, cu stânci pline de mușchi și cu acel jacuzzi natural. De asemenea, valea Prislopului sau a Stânii ori cea a Boiului. Dar și confluența cu râul Cavnic, alt loc sălbatic, impresionant. Deși se văd „urmele civilizației”, în copaci, pe crengi, printre pietre. Am avut din păcate unul din cei mai murdari ani pentru Lăpuș (dar și pentru Vișeu sau Iza…). Probabil anii cu pandemie și cu criza gunoaielor au generat „stocuri” ce au luat calea râului, într-un final…
Credem că am atins abia- abia, la suprafață, ideea celor mai frumoși sau mai stranii afluenți ai râurilor principale din Maramureș. Drept pentru care purcedem la drum, să vedem și alții.