Au apus vremurile în care sindicaliştii îşi strigau în stradă revendicările. Dacă în alţi ani, angajaţii din diferite sectoare de activitate se mobilizau şi protestau în faţa principalelor instituţii din judeţ sau din ţară, acum mişcările sindicale par să devină de domeniul trecutului.
De exemplu, anul trecut, jandarmii maramureşeni au avut de menţinut ordinea publică la doar 10 manifestări de protest faţă de cele 66 câte s-au înregistrat în 2021. În schimb, din stradă, sindicaliştii par să se fi mutat în sala de judecată, pentru că sunt tot mai multe procese deschise pentru drepturile ce li se cuvin.
”Cei 2 ani de pandemie au schimbat situaţia în privinţa mişcărilor sindicale. Practic, aveam dreptul la 50 de participanţi, cu păstrarea distanţei. Aşa că s-a ales calea de mijloc, cu negocieri la Guvern, cu autorităţile pentru a nu se ajunge la proteste”, a spus liderul Sindicatului din Administraţie Maramureş, Nicolae Mureşan.
Pe de altă parte, sindicaliştii preferă acum acţiunile în instanţă pentru că au mai mult succes în câştigarea anumitor drepturi.
”Nu mai avem acelaşi număr de membri. E greu cu angajaţii din instituţiile private, dar şi cu cei din cele bugetate să ieşi în stradă. Fiecare are un contract individual de muncă pe care nu îl poate încălca. Mai degrabă recurgem la negocieri, chiar dacă acestea se întind pe o perioadă mai lungă sau mergem în sala de judecată. De câteva luni am pornit o serie de procese pentru vouchere, stimulente de risc, anumite sporuri. În peste 95% din procesele intentate s-a dat câştig de cauză sindicaliştilor”, a punctat liderul Cartel Alfa Maramureş, Florin Hossu.
El a mai arătat că un mare succes a avut Caravana Dreptăţii Sociale pe care a iniţiat-o anul trecut şi care a parcurs mai multe judeţe ale ţării până la Bucureşti şi Bruxelles. Cu această caravană s-au obţinut modificări la Codul Muncii.
Nu este exclus ca în 2023 să revină în forţă acţiunile în stradă. Liderii de sindicat iau în calcul să protesteze dacă nu vor fi mulţumiţi de noua lege a salarizării unitare.
