Repet, nu credeam că în viața mea voi ajunge să scriu despre un război real, cu morți și ruine, cu amenințări care nu au capăt. În urmă cu două decenii, am văzut în Bosnia urmele unui conflict care și astăzi are urme. Am mai asistat la explozia ultimului obuz din războiul transnistrean, undeva în Basarabia, la Vadu lui Vodă. Atunci am văzut rănile, acum ne-am obișnuit cu moartea și distrugerea în vecina noastră, Ucraina. Astăzi se împlinește anul de când trupe ale Federației Ruse au invadat Ucraina.
24 februarie 2022 – 24 februarie 2023. Un an de când imaginile televizate ne arată moartea și distrugerea. Mă întristează de două ori uciderea copiilor, a oamenilor nevinovați. Dar legile războiului nu au sentimente, nici duioșie, nici îndurare. Nu-mi iese din minte îndemnul Patriarhului Kirill pentru oștenii ruși. Omorârea dușmanului le va croi drum spre Rai. Așa invazia rusească s-a transformat în război de apărare. Acum, după un an de război, stând între două fronturi, propaganda extrem de agresivă vrea să te facă să amesteci binele cu răul. Să uiți cine a aruncat primul cu piatra.
Anul de tristă amintire a fost marcat de evenimente la nivel înalt. Lumea a asistat la două discursuri, care s-au vrut a fi istorice, dar au fost doar de fermă atitudine față de război. Istorice ar fi fost dacă s-ar fi vorbit despre pace. Dar acest cuvânt nu a fost auzit. În ziua de 21 februarie, doi lideri ai lumii și-au exprimat convingerile față de conflict. Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, a rostit un discurs, în fața Dumei, la Gostiny Dvor din Moscova, iar Joe Biden, președintele Statelor Unite ale Americii, s-a adresat unui auditoriu de la Palatul Regal din Varșovia.
Confruntarea pe pământ european are suficiente semnificații geostrategice. Venirea președintelui american în Polonia, vizita surprinzătoare în Ucraina, în plin război, nu sunt simple aventuri curajoase, ci poartă o simbolistică în cadrul acestui conflict. Putin a afișat devize mai vechi pentru a-și susține invazia. Se adresa rușilor, cu certitudinea că nedreptatea a fost comisă în detrimentul Rusiei. Rușii, în marea lor parte, trăiesc modest, dar se consolează cu ideea că sunt o mare putere. Apoi Putin, cu expresii belicoase, a dat vina pe Occident și a promis că va salva Ucraina de influența Vestului. A mai anunțat că Rusia se suspendă din Tratatul nuclear, suspendând și discuțiile care vizează armele nucleare, și asigurând că va investi în regiunile ocupate.
Invazia de acum un an a fost definită ca război de apărare. A fost anulat decretul din 2012 prin care Rusia recunoștea suveranitatea Republicii Moldova asupra Transnistriei. Exact această stare complexă este plină de complexe și l-a determinat pe Putin să facă avertismente, concluzionând că este în joc existența Rusiei. A mai amintit că Moscova nu este în război cu poporul ucrainean. Dar exact în timpul discursului, localități din Ucraina erau bombardate, fiind distruse clădiri publice, locuințe, spitale, ori grădinițe.
Pe de altă parte, discursul lui Biden, de la Varșovia, spunea că Ucraina nu va fi niciodată o victorie pentru Rusia. Președintele american și-a jucat rolul de lider al lumii libere, folosind de multe ori conceptul de libertate. A fost o susținere, în fața lumii, a Ucrainei. De ce a fost aleasă Polonia ca reședință a discursului? Deoarece Polonia este acum principalul aliat al Ucrainei și geografic i-a permis să facă vizita-fulger la Kiev, care a surprins pe multă lume și a dat un plus de moral soldaților ucraineni. Vizita lui Biden este importantă și pentru România. Am reținut atitudinea deschisă pentru Republica Moldova. A trimis un mesaj direct către președinta Maia Sandu. „Cetățenii Republicii Modova au hotărât să trăiască în libertate, să-și recapete independența și să meargă pe drumul integrării europene. Președinta Maia Sandu, nu știu unde este în sală, aici, dar sunt foarte mândru să fiu alături de dumneavoastră și de oamenii liberi din Republica Moldova, și merită aplauze pentru asta,” a spus Biden.
A rămas semnalul extrem de încurajator pentru Țara de peste Prut, în condițiile în care veștile cu lovitura de stat se plimbau pe străzile din Chișinău, iar Kremlinul spunea că „relațiile cu Republica Moldova sunt foarte tensionate”. Da, astăzi se împlinește un an de la agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, botezată eufemistic de regimul Putin „operațiune militară specială.” L-am văzut pe Biden cum se plimba alături de Zelenski prin Catedrala Sfântul Mihail din Kiev, în timp ce sirenele antiaeriene sunau pentru a avertiza populația să se adăpostească. Orice ar zice comentatorii ascuțiți, Biden nu pare omul care să se ascundă în subsolul său din Wilmington, Delaware, ci este un președinte conștient de rostul lui în această lume.
Mesajul lui, la un an de la pornirea invaziei, este că atâta timp cât Statele Unite sunt implicate, iar Occidentul rămâne unit, Putin poate cădea pe gânduri. Și acolo să rămână. Fac parte din generația care nu credea că va trăi cu un război în preajmă. Și cu îngrijorări serioase. Un an pierdut pentru lumină!
