După ce a fost obiectul unui furt internaţional
Un tablou furat al fondatorului Şcolii Băimărene de Pictură, Hollósy Simon, a fost prezentat în 2 februarie la Muzeul Judeţean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”. Lucrarea „Cetatea Hust” a fost realizată de Hollósy Simon, în anul 1896.
Deşi are dimensiuni impresionante, tabloul a fost furat în 1992 de pe simeze. A fost recuperat doi ani mai târziu, cu sprijinul autorităţilor şi specialiştilor din Ungaria. După furt, tabloul fusese vândut în Ungaria. Odată recuperat, tabloul a fost expus la Casa Memorială „Ioan Mihalyi de Apşa” din Sighetu Marmaţiei.
Prezentarea tabloului ce ilustrează „Cetatea Hust” a fost făcută în 2 februarie, o dată cu semnificaţii aparte. Este ziua în care în anul 1857 vedea lumina zilei, la Sighetu Marmaţiei, creatorul lucrării şi fondatorul Şcolii Băimărene de Pictură, Hollósy Simon. Coincidenţă stranie, tot într-o zi de 2 februarie, dar 1992, lucrarea a făcut obiectul unui furt internaţional.
„În 2 februarie 1857, la Sighetu Marmaţiei se năştea Hollósy Simon. Tot într-o zi de 2 februarie a avut loc un eveniment mai puţin fericit, a fost furată această lucrare de pe simezele Casei Memoriale Dr. Ioan Mihalyi de Apşa unde aceasta a fost expusă, în 1992. După doi ani a revenit la muzeul sighetean. Celebra lucrare a intrat în patrimoniul muzeului nostru, în 30 decembrie 1959, după ce a fost recuperată dintr-o pivniţă din Turda de fostul director al muzeului, Francisc Nistor. O perioadă nu a fost expus. Abia în 1990 a fost expus. Până anul trecut se prezenta într-o stare avansată de degradare. Restauratorul Ioan Muntean i-a redat culoarea şi frumuseţea de altădată”, a punctat managerul Muzeului Maramureşan, Mirela Barz.
Povestea tabloului este una interesantă. Lucrarea a fost o comandă oficială a Regatului Ungariei, care îşi anunţase intenţia de a achiziţiona tablouri cu teme istorice. Întors în Baia Mare de la Munchen, în 1896, Hollósy Simon s-a deplasat la cetatea Hustului (situată la 50 km de Sighet în aval pe Tisa, azi în Ucraina), a făcut schiţe, fotografii şi s-a apucat de treabă. Numai că lucrarea nu a fost deloc pe placul autorităţilor maghiare care îşi doreau mai degrabă scene istorice, decât peisaje, după cum a precizat şef secţie istorie-arheologie în cadrul Muzeului Maramureşan, Alin Pralea. Tabloul a fost expus în Sighetu Marmației, până în anul 1940, după Dictatul de la Viena fiind ascuns într-o pivniță din Turda. Ulterior, lucrarea a ajuns să poată fi admirată la Casa Memorială „Ioan Mihalyi de Apşa” din Sighetu Marmaţiei.
Despre simbolistica tabloului, managerul Muzeului Judeţean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”, Robert Strebeli, a accentuat că iese în evidenţă „nimicnicia omului”. „Omul e prezent în această lucrare prin casă. Fumul se dispersează spre cetatea milenară a Hustului. Importantă e prezenţa omului, trecătoare. Apar şi aceste flori în prim-plan, floarea de nu mă uita, printr-un albastru amestecat cu verde. Prezenţa vieţii este redată prin apă, fântână, cumpăna fântânii se îndreaptă spre cer”, a adăugat Robert Strebeli.
Pe parcursul anului 2023, tabloul va putea fi admirat la Muzeul Judeţean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”. Programul instituţiei de cultură este de marţi până duminică, între orele 10-17.
