Ne-ar fi plăcut să spunem cu mândrie, la final de an, că României i s-au recunoscut în acest an meritele, statutul de democrație, de țară europeană. Că ni s-au recunoscut eforturile în susținerea Ucrainei care nu ne-a prea iubit nici înainte și nici acum. La fel, ne-ar fi plăcut să ne lăudăm cu Maramureșul împânzit de drumuri, de pasarele, că hâdul coșmar al gunoaielor a luat sfârșit. Ne pare rău, toate acestea le lăsăm pe „la anu’”. Dar putem trece în revistă evenimentele majore din România și din Maramureș, nu?
Semne bune anul n-are…
Pe 20 ianuarie, greva generală de la societatea de transport a Capitalei blochează total circulația Bucureștiului. Pe 22 ianuarie, aveam încă pandemie COVID, numărul de cazuri depășea două milioane. Pe 1 februarie începe în sfârșit recensământul populației, amânat din 2021 din cauza pandemiei. Aparent, cifrele n-au fost bune, încă se rotunjesc, câtă vreme nu avem datele oficiale ale recensământului nici la acest moment, defalcat pe județe, localități, grupe de vârstă sau naționalitate etc.
În februarie începe și criza ucraineană, România și Maramureșul reacționează corect și neașteptat de bine, suntem lăudați în întreaga lume pentru omenia de care am dat dovadă.
Pe 3 martie, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyer vizitează Cotroceniul, împreună cu comisarul ONU pentru refugiați, Fillipo Grandi, în aceeași idee. Pe 9 martie, se ridică starea de alertă privind pandemia. Pe 2 martie, un MiG 21 Lancer s-a prăbușit în Dobrogea, pilotul a murit. Elicopterul IAR 330-Puma trimis în căutare a căzut și el. Ne vizitează, tot pe fondul războiului, și vicepreședinta SUA, Kamala Harris
Pe 5 aprilie, președintele promulgă o lege ce-l declară pe Vasile Lucaciu Erou al Națiunii Române, în contextul în care complexul muzeal de la Șișești dedicat lui așteaptă o finanțare de reabilitare de 3 ani. Acoperișurile casei sale și a școlii în care preda sunt putrede…
Pe 10 aprilie, primul ministru Nicolae Ciucă este ales președinte al Partidului Național Liberal.
Pe 21 aprilie, se deschide primul drum expres major, pe 16 kilometri, între Slatina și Balș.
29 aprilie e ziua în care are loc un masiv atac cibernetic și informatic asupra României, asupra site-urilor guvernamentale. S-a dovedit că atacurile au fost făcute de hackeri proKremlin, în urma reacției noastre pro-ucrainene. Pe 23 iunie avem primul scandal guvernamental, Adrian Chesnoiu demisionează din poziția de ministru al Agriculturii și se suspendă din PSD. Pe 26 iunie, David Popovici și Robert Glință sunt primiți cu fast la aeroportul Henri Coandă în urma succeselor înregistrate la campionatele de înot. Pe 29 iunie, Florin Cîțu demisionează din funcția de președinte al Senatului, îl înlocuiește Alina Gorghiu.
Pe 1 iulie, pe fondul exploziei prețurilor combustibilului, o ordonanță de urgență compensează prețul la pompă cu 25, apoi cu 50 de bani la litru, la fel ca alte țări. Dar cu întârzierile și cu bâlbele aferente.
Pe 8 iulie, „emblematicul” Petre Daea redevine ministru al Agriculturii. S-a potrivit perfect cu un val de secetă rar întâlnit… În iulie, cinci județe din vestul țării, Timiș, Arad, Bihor, Satu Mare și Sălaj, s-au aflat sub avertizare cod roșu de temperaturi extreme și disconfort termic deosebit de accentuat, cu temperaturi cuprinse între 39 și 42 de grade Celsius. De asemenea, în sudul Olteniei și al Banatului, precum și în sud-vestul Munteniei, dar și în zona joasă din Maramureș, valul de căldură a persistat, iar local s-a intensificat, înregistrându-se valori termice diurne de 37-40 de grade Celsius.
Totodată, volumele de apă din principalele 40 de lacuri de acumulare au scăzut de la 3,45 la 3,30 miliarde metri cubi de apă, iar debitul Dunării la intrarea în țară era de 2.050 mc/s, în scădere față de 3.000 mc/s. Pompierii militari au acționat într-o singură zi la stingerea a 174 de incendii de vegetație, care au afectat o suprafață totală de 756 de hectare, de la începutul perioadei caniculare fiind afectate 1.963 hectare de vegetație uscată și fond forestier.
Seceta a afectat o suprafață totală de 160.670 ha, conform datelor comunicate, până la final de iulie, de 24 județe. Pe 29 august, suprafața agricolă afectată de secetă a ajuns la 430.996 de hectare în 34 de județe, conform raportării MADR.
Pe 10 august, asociația Declic organizează un protest în Piața Victoriei sub titulatura „Nu uităm și nu iertăm”, pentru a marca 4 ani de la protestele însângerate de la 10 august 2018, la care încă nu s-au găsit vinovații.
Pe 22 noiembrie, Comisia Europeană sugerează ridicarea MCV-ului pentru România, după 15 ani de monitorizare. Ceea ce trebuia să fie un pas important spre aderarea la Schengen.
Pe 6 decembrie, autoritățile au identificat poluare cu petrol pe Dunăre, pe o lungime de 6 km de la kilometrul fluvial 936 până la ecluza Hidrocentralei Porțile de Fier I. Pe 8 decembrie, votul pentru accesul României, Bulgariei și al Croației la Schengen se împiedică de votul negativ al Austriei. Croația trece, inclusiv spre Euro, România nu. Ceea ce provoacă un val de furie la adresa Austriei, inclusiv prin boicotarea produselor și a băncilor cu capital austriac. Pe final de an, se licitează, în sfârșit, porțiuni din autostrada Moldovei.
Anul 2022 a adus recorduri, pozitive și negative. Am ajuns la o inflație record, creșterea economică e istorie. Am ajuns la creșteri de prețuri la alimente la limita suportabilității și a ridicolului, pe fond de total noncombat din partea instituțiilor Statului și a Guvernului.
S-a născut un star nou al sportului românesc, David Popovici, în timp ce a căzut o altă stea, Simona Halep, în urma scandalului de dopaj. Deși avusese, peste an, două turnee câștigate și o semifinală de Wimbledon. Anul a adus și falimentul celui mai mare asigurător din piață, City Insurance, declarat oficial de Tribunalul București, apoi al unui mare transportator aerian.
Ce putem spune, în mare, despre Maramureșul anului 2022? Cele bune să se-adune… S-a finalizat Drumul Nordului, mult așteptat, la fel și DJ 186 al Văii Izei. Ca bonus am primit câteva drumuri județene neașteptate, de la Chelinţa spre Sălaj, sau cel dintre Vima Mică și Boiu Mare. Anul 2002 a adus două noi poduri peste râul Someș.
La final de an, vom avea, probabil tacit, și deschiderea unor puncte de trecere spre Ucraina, la Câmpulung la Tisa pe cale ferată și la Valea Vișeului, la fel. Revenim și amintim superbe gesturi umanitare impresionante la granița cu Ucraina. Cele rele…să se spele?
Să amintim și nerealizările
Tot nu avem depozit de gunoi la Sârbii Fărcașei, dar se lucrează. La o alternativă struțo-cămilească, în Arieșu de Pădure. Nu avem încă supratraversări promise la intrările în Baia Mare, nici centura Băii Mari. Nu s-a ales încă nimic de măreața promisiune făcută zonei Codrului de conexiune la rețeaua de gaz, dar s-au făcut pași majori cu magistrala de gaz de pe Valea Izei și a Vișeului.
Se reabilitează drumul național spre Țara Lăpușului. N-au venit nici anul acesta investitori majori în Maramureș, deși am descoperit resurse majore de apă termală la Mireșu Mare, deși ne-am spălat obrazul în fața Europei (cam degeaba).
Nici turismul n-a fost senzațional anul acesta, post-Covid și pe fondul opririi voucherelor bugetarilor, dar au apărut obiective sau idei interesante, salutăm de exemplu renașterea hanului din pasul Gutâi.
Așteptăm de asemenea finalizarea promisă a acumulării Runcu de la Mara, ce ar putea aduce un plus de apă potabilă, dar și unul turistic Maramureșului. Am avut în schimb secetă cumplită și emoții în ce privește acumularea Firiza, pe fondul unei decizii stranii de golire, în plină secetă. Mai încape, deci? Da, și rău, și bine. Să vină 2023, să ne surprindă!!!
