Mai știți văcuțele acelea fericite, din reclame? Le-am revăzut, în mijloc de oraș. Intrând din drum european spre drum județean rapid. Atât de fericite, de parcă erau orășence. Ba chiar erau. Și nu e nimic nefiresc, în afara prezenței lor în trafic, doar și municipiile Maramureșului au sute de animăluțe ce râd, ici-colo, la margini de oraș.
Lasă, să bem doar lapte din import, să mâncăm carne tot doar din import (până se vor generaliza în alimentație insectele și viermii), și-atunci veți râde fericiți, că nu vă vor mai incomoda văcuțele noastre românești, puține, câte au mai rămas. În urmă cu nu mulți ani, erau și ciurde întregi pe șosele și turme de oi, șoferii încetineau puțin, și… gata, treceau. Acum, nu se mai poate. Și jurnaliștii taie crăci de zor și sapă la exterminarea țăranului român! „Rușine să le fie” aș zice cu vorba din popor, dar n-au măcar noțiunea rușinii, necum sentimentul acesta.
Aveti dreptate. Vrem sa fie totul curat sa nu ne incomodeze nimic, dar sa fie si preturi mici la alimente si sa fie si de calitate. Mentalitate infantila. in loc sa ne bucuram ca se mai produce hrana naturala local. Om vedea in viitor cand vor disparea toti taranii, si o sa platim 3-4 lei pe un ou si 15-20 de lei un litru de lapte.