Cu câțiva ani în urmă, ba și mai recent, mai multe primării din Maramureș s-au revoltat împotriva unei măsuri strâmbe. Pentru pădurile cu alt proprietar decât Statul, prinse în rezervații și parcuri naturale, unde e zonă de protecție și nu se taie, se plătește o compensație. Adică tu, badea Ion, ai pădure acolo , nu te lasă s-o tai, dar prin lege plătești pază și protecție, ești recompensat. Dacă nu ești badea Ion ci Primăria Moisei să zicem, nu primești nimic, dar plătești anual zeci de mii de lei pază.
Anii trecuți, împreună, primarii din Moisei, Romuli și alții cu păduri prinse în Parcul Pietrosul Rodnei, se organizau să cheme în instanță. Acum, același lucru se pregătește să-l facă primăria Repedea, cu Parcul Munții Maramureșului, pentru mai multe probleme.
“Da, îi vom chema în instanță. Inițial, în parc au fost prinse 350 de hectare ale oamenilor, apoi au ajuns să se extindă. Am făcut plângeri la ministere, la Mediu, Ape, n-am primit nici un răspuns. Acum sunt 480 hectare de pădure comunală în Parc, din care nu scoatem un lemn, dar plătim pază. 
Aud de la oameni că în pădurea virgină protejată ar fi o treime distrusă de dăunători, uscată”, spune primarul Ioan Miculaiciuc din Repedea.
Ne arată un braț de plângeri făcute la ministere, toate fără răspuns. Într-un asemenea memoriu, autoritatea locală susține că suprafața Parcului, de 148.850 hectare nu este reală și că nu a fost identificată. Diferența față de realitate ar fi de 1679,43 hectare ce cuprind 686,43 hectare de intravilan! În ce privește suprafața de 10.050 hectare, cu protecție integrală pe 2.970 ha și zonă de management durabil de 2020 ha, total 4.990, și ea e contestată.
“Rezultă că a fost introdusă o suprafață în plus de 3272 ha, fără a fi consultată administrația locală și prin încălcarea actului de constituire a Parcului”, sună finalul memoriului.
Alte memorii similare au ajuns la Prefectură și alte ministere, Garda Forestieră, etc. Ce spun însă cei de la conducerea Parcului?
„Știu că e nedrept, dacă vorbim despre despăgubiri. Pot merge în instanță dacă așa cred. Dar nu este acum o soluție, noi doar respectăm legea. Ar trebui mai degrabă un lobby să se modifice legea, să se dea compensații și pentru alte categorii de proprietari decât persoanele fizice”, ne spune directorul parcului, Cătălina Bogdan.
În ce privește curiozitatea noastră privind pădurea protejată de la Zaklani, cea atacată de ipide, da, ne confirmă, există atac de dăunători în pădurea cvasivirgină, dar nu chiar atât de grav, iar în al doilea rând, acele focare se sting singure și a scoate arborii uscați ar însemna să faci mai mult rău, spune șeful Parcului.
Proprietarii acestor suprafete de fond forestier care au fost lasate de izbeliste si arata dezolant,sa fie obligati sa le rempadureasca.De ce organele competente nu actioneaza in nici un fel ? De ce sunt tinute la secret listele celor improprietariti ? S-ar parea ca ne luptam cu morile de vant,dupa cum evidentiati si dumneavoastra in acest articol.