Una din atracţiile Sărbătorii Castanelor a fost şi în acest an, Târgul Meşterilor Populari din Centrul Vechi al Municipiului Baia Mare. Meşterii populari s-au bucurat că, după doi ani de pandemie au putut să se reunească în cadrul acestui eveniment.
Au fost prezenţi meşteri din Maramureş, dar şi din judeţul Sălaj sau din Bucovina. Oferta a fost mai mult decât variată: de la struguri, mere, must, diverse sortimente de sucuri naturale, siropuri, dulceţuri, produse apicole, produse din lavandă până la uleiuri presate la rece, turtă dulce, costume populare, trăistuţe, sticle ornate în mod tradiţional, produse din lemn, din ceramică etc. Clienţii s-au învârtit în jurul tarabelor, dar au scos mai greu bani din buzunar. De regulă, tinerii şi turiştii au fost mai darnici cu meşterii populari.
Meşteşugul popular, între pasiune şi rentabilitate
Ioana Creţ a venit din Sighetu Marmaţiei cu trăistuţe, cu păpuşi îmbrăcate în costume populare, cu sticle ce poartă veşminte tradiţionale, dar şi cu alte accesorii. A fost o bucurie pentru ea şi soţul ei să revină la târgul de la Sărbătoarea Castanelor. Pentru a nu-şi pierde clienţii a menţinut preţurile la acelaşi nivel din anii precedenţi, aşa că muşterii nu au ezitat să îşi cumpere câte un suvenir.
„Am venit cu produsele noastre tradiţionale aşa cum ne ştiu clienţii noştri şi le admiră mult. Vin clienţii, sunt încântaţi. E o sărbătoare frumoasă, e încântată toată lumea. Cumpără oamenii. Admiră, dar şi cumpără, cei care ne văd produsele nu pot să plece fără să cumpere ceva. A fost un an bogat, să dea Dumnezeu să meargă treaba tot aşa”, a spus Ioana Creţ.
Mirela Puţ din Şurdeşti e mândră de cămăşile lucrate manual chiar de ea. Sunt obiecte ce reprezintă zona Fisculaşului. Şi clienţii au fost încântaţi de produsele ieşite din mânuţele iscusite ale Mirelei Puţ, în principal turiştii. „Au venit turişti din ţară, am avut şi din Ungaria. Turiştii sunt mai interesaţi, mai puţin maramureşenii”, a punctat Mirela Puţ.
La târg au putut fi admirate şi chimire şi curele din piele. Toate create de Petru Rogojan din Tăuţii de Sus. Bărbatul a arătat că din 1974 se ocupă cu acest meşteşug. E pasiune pură şi nu se vede lucrând altceva. Problema e că oamenii nu prea mai au bani.
„Ce se merită în ziua de azi? E pasiune. Majoritatea oamenilor vizitează. Lumea se uită la bani, vine iarna, aşa că puţini îndrăznesc să scoată bani şi să cumpere astfel de produse”, a spus Petru Rogojan.
Mihai Ioachim Rus din Şişeşti şi-a expus produsele din lemn. Fiecare lucrare e unică. Mai mult, meşterul mărturiseşte că a pus mult suflet, deoarece sculptatul în lemn e pasiunea lui. „Eu sunt de la Şişeşti, am adus produse din lemn: platouri de servit, fac şi sculpturi tradiţionale, stâlpi sculptaţi, porţi maramureşene, structuri mai mari în lemn pe care nu le-am putut aduce aici, deoarece sunt voluminoase. Pentru acestea mă recomand la oameni, să mă caute la locaţie şi putem colabora cu oricine. De mic mă ocup cu acest meşteşug. Eram mic, mergeam cu animalele pe imaş, cu oile, cu vacile. Acolo mă jucam. Aveam un cuţitaş la mine şi ciopleam. Anii au trecut, am făcut o şcoală de electromecanic auto, am fost autodidact. A fost doar pasiune care în timp m-a făcut să perseverez şi am de gând să o transmit mai departe. În fiecare lucrare e şi o părticică din sufletul meu, ţin la toate ca la copiii mei”, a spus Mihai Ioachim Rus. Singurul regret al meşterului popular e că lumea nu prea apreciază autenticul, din cauză că preţurile sunt mai mari decât în cazul produselor din plastic, de exemplu.
În schimb, Liliana Gilvacs e de părere că în timp ce persoanele mai în vârstă se mulţumesc doar să admire produsele, fără să facă achiziţii, din cauza bugetului restrâns, tinerii sunt amatori de obiecte unice, lucrate manual. Aşa se face că produsele sale de ceramică s-au bucurat de succes în rândul clienţilor şi la Sărbătoarea Castanelor.
„Eu am venit cu ceramică tradiţională şi cu ceramică modernă, marca Bledea, singura ceramică înregistrată la OSIM. Ceramica tradiţională e funcţională, glazurile nu conţin plumb. Pe aceste obiecte se regăsesc motivele tradiţionale şi ce este în plus, pictura e în relief, o pictură aproape 3 D. Reprezintă anumite zone: Baia Sprie, Târgu Lăpuş, Valea Izei, cât şi o tentă de modernism, anumite platouri pentru flori, anumite coşuleţe. Ştiu să fac de la frământatul lutului, lucrat pe roată, pictat, glazurat, finalizat, am învăţat la familia Bledea, am lucrat la ei 25 de ani . Mă bucur că am avut ocazia să învăţ ce e bun. De aceea vreau să le mulţumesc că m-au învăţat o meserie frumoasă. Vreau să duc mai departe acest meşteşug, cu cinste”, a accentuat Liliana Gilvacs.
Oaspeţi la Târgul Meşterilor Populari
Au fost şi meşteri din alte zone. Gheorghe Lucaciu a venit tocmai din Bucovina cu costume populare, brâuri, măşti populare. E de loc din Şcheia, judeţul Suceava şi afirmă că doar în zona natală şi în Maramureş îşi expune produsele. E participant cu vechime la Sărbătoarea Castanelor, dar anul acesta au mers mai prost ca altădată, vânzările.
Şi Marinela Duma din Turda a avut un oarecare regret faţă de cum era în perioada dinainte de pandemie, când clienţii erau mai generoşi atunci când era vorba să cumpere uleiuri presate la rece. „Faţă de perioada Castanelor înainte de pandemie, lumea e mai economă. Îmi pare rău, pentru că noi de ani întregi ne străduim să deschidem această portiţă de hrană sănătoasă care ne ajută să supravieţuim”, a punctat Marinela Duma.
În schimb, Petru Simule din comuna Solomon, judeţul Sălaj, n-a dus lipsă de clienţi. I-a atras pe oameni cu siropurile şi sucurile naturale, cu gemurile şi dulceţurile variate, cu mustul, produsele apicole. „Clienţii sunt foarte încântaţi. Ni s-a meritat să venim. Cine a apucat să ia o dată produsele noastre, mai cumpără şi altădată pentru că le plac produsele”, a conchis Petru Simule.
