“Acum descopăr cât de imens era și cât de mult apostolat cultural făcea”
“Pe răbojul vremii, fiecare fiind o rămurea, pe ici, pe undeva, trebuie să ne înscriem și noi ca repere, să ne uniformizăm reperele noastre cu reperele mai mari, mai accentuate, mai puternice, mai rezistente, mai de durată ca să ne putem simți ceea ce suntem: niște cutii de rezonanță”, a accentuat directorul Bibliotecii Județene “Petre Dulfu” din Baia Mare, Teodor Ardelean, în debutul unei întâlniri de suflet, organizată la prestigioasa instituție de cultură din Maramureș.
Pentru că în 10 iulie s-au împlinit 5 ani de la trecerea în eternitate a academicianului, prozatorului și eseistului maramureșean, Augustin Buzura, prietenii cei mai apropiați împreună cu familia s-au înțeles să poarte dialoguri de suflet despre acesta. Așa au rezultat “Dialogurile despre Augustin Buzura”, organizate la Biblioteca Județeană “Petre Dulfu” din Baia Mare.
Punctul de pornire al întâlnirii l-a constituit cartea “Dialoguri în Centrul Europei” (vol I și II), de Gheorghe Pârja, apărută la Editura Fundației Culturale Române. Cele două volume includ interviuri realizate de ziaristul Gheorghe Pârja cu participanți la cursurile de limbă, cultură și civilizație românească, organizate începând cu anul 1995, de Fundația Culturală Română, al cărei președinte a fost academicianul Augustin Buzura.
“În 1995, eram la Cluj, m-am întâlnit cu Augustin Buzura. Ne cunoșteam bine. Tăcut și meditativ cum era, zice: uite, nu ai vrea să facem o treabă frumoasă pentru Maramureș? Să facem cursuri de cultură și civilizație românească în Maramureș? Mi-a zis: am să invit oameni din întreaga lume. Am răspuns pozitiv. Am început. La prima ediție a venit Augustin Buzura. Am constatat că au fost oameni de mare calitate, structura i-a aparținut lui Augustin Buzura. Cert este că au avut loc în Maramureș. Se învăța limba română, se cunoștea Maramureșul, istorie. A venit inclusiv președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop. Cel mai spectaculos moment era Duminica în sat. I-am dus la mine la Desești. Era Liturghia la biserică, apoi mergeam în sat, vorbeam cu localnicii. Cert este că proiectul Augustin Buzura a început să funcționeze. Eu în fiecare an am făcut interviuri cu participanții. Și așa s-a născut primul volum, cu prefață de Augustin Buzura. Aceste cărți fiind un puls luat de alții al Maramureșului mi s-a părut extrem de interesant. Le-am intitulat Dialoguri în centrul Europei, deoarece în Maramureșul Subcarpatic se află borna pusă de geologii austrieci, care au stabilit egala distanță între Atlantic și Ural”, a relatat ziaristul Gheorghe Pârja.
Despre Augustin Buzura au vorbit și membri ai familiei. Dana Gagniuc Buzura, nepoata academicianului, a arătat că, în numele Fundației Culturale “Augustin Buzura”, familia încearcă să ducă mai departe “un ideal de cultură și valoare”.
“Îmi pare rău că atâta timp cât am trăit în preajma lui Augustin Buzura nu am profitat. Mi se părea mereu acolo. Abia când a plecat am simțit adâncimea golului și regretul că nu am vorbit suficient cu el, că nu am vorbit despre Berința, despre personajele pe care eu le cunosc din Berința și pe care le-am regăsit transpuse în cărți. Și despre locurile pe care le vedeam descrise în Vocile nopții, Fețele tăcerii, Capul Bunei Speranțe și despre care aș fi vrut ca Buzura să îmi vorbească mai mult, să le deznodăm, să le adâncim. De fiecare dată când îi aud pe marii prieteni vorbind despre Augustin Buzura îi descopăr noi nuanțe și valențe, descopăr cât de imens era și cât de mult apostolat cultural făcea” – a adăugat Dana Gagniuc Buzura.
În cadrul “Dialogurilor despre Augustin Buzura” au mai vorbit Săluc Horvat, directorul Revistei de cultură „Nord Literar”, soții Doina și Mircea Bochiș, ziarista Viorica Pârja, bibiotecara Maria Gârbe.
