Multă bună dispoziție a fost pe ulițele satului de pe deal în a doua zi de Paști, în 25 aprilie. Ca în fiecare an, în preajma zilei de Sfântul Gheorghe a fost marcată deschiderea oficială a sezonului de vizitare. Și cum românul e credincios, obișnuind ca tot lucrul să îl înceapă cu o rugăciune, în satul din inima orașului Baia Mare a fost sărbătorit patronul spiritual, Sfântul Gheorghe, cel care este și ocrotitorul celui mai vechi obiectiv de arhitectură tradițională de la Muzeul Satului, biserica datând din 1630. Sărbătoarea a continuat cu vernisarea unei expoziții dedicate lui Găvrilă Hotico Herenta, maistărul arhetipal al Maramureșului, dar și cu momente artistice. Nu au lipsit nici meșterițele populare.
„A fost o zi pe care am așteptat-o cu mare bucurie și ne-am pregătit pentru ea. Am început prin a-l sărbători pe Sfântul Gheorghe, patronul spiritual al satului nostru, a fost multă lume, vreme bună, dar așa cum este obiceiul de Sfântul Gheorghe mai și plouă. Am vernisat expoziția pregătită special pentru această zi și care îi este dedicată lui Găvrilă Hotico Herenta, cel care a realizat poarta maramureșeană de la intrarea în Muzeul Satului, un geniu al sculpturii și arhitecturii tradiționale. Cum îi stă bine unei sărbători am pregătit și câteva momente artistice. Ne-au fost alături copiii de la Palatul Copiilor din Baia Mare, structura Târgu Lăpuș care într-o atmosferă de bună dispoziție au dat startul sezonului de vizitare, aici, în satul de pe deal. Am invitat și câteva meșterițe care ne sunt alături la atelierele de Paști. Fiind a doua zi de Paști, nu am vrut să luăm din sânul familiei foarte mulți meșteri”, a spus managerul Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare, Monica Mare.
Meșterițele populare, prezente la eveniment, au fost bucuroase că au putut veni la Muzeul Satului, mai ales că a fost prima ieșire din acest an în incinta spațiului muzeal.„Am revenit la târg cu mare drag. Sunt fericită că sunt aici la muzeu, că suntem liberi, nu mai avem măști. Nu am mai fost de la târgul de Crăciun și sunt tare fericită. Sperăm ca în acest an să fie mai multe târguri. Am adus rochii, ii, brâie, trăistuțe, tot ce fac. Toată iarna am lucrat. Nu mă opresc din lucru, dacă nu aș face lucrul de mână, nu știu ce m-aş face. Ce bine îmi pare că mai pot face și că s-au deschis târgurile”, a spus entuziasmată, Livia Șovre.
Ana Mețenți este de părere că această ieșire a fost binevenită, mai ales în zi de sărbătoare. „Noi, meșterii, lucrăm non-stop pentru că trebuie să menținem tradiția și atunci avem această obligație sfântă să ducem mai departe tradiția. Ieșirile pentru noi sunt binevenite, dar și pentru public, mai văd și ei din vechea tradiție, în special pentru tineret. Așteptăm tinerii să vină în număr mare să vadă, să îndrăgească și să învețe de la noi meșteșugul, să le arătăm din ceea ce facem noi. Eu fac zgărdane, covoare cu motive tradiționale. Cu mare drag îi învăț pe alții. Muzeul organizează în fiecare an, în fiecare vacanță de vară, ateliere pentru copii și particip cu mare drag. Am și două nepoțele, sunt studente, să le dea Dumnezeu sănătate și putere să ducă mai departe ce le-am învățat”, a punctat Ana Mețenți.
Maria Brete a adus cu ea diferite obiecte unde a folosit broderia manuală. “Broderia manuală e aplicată pe diferite baze din aliaj sau din argint. Prin aceste broderii îmi exprim trăirea și dragostea pentru broderie. Eu brodez de mică, am învățat de la mama. De vreo 10 ani am ales să le pun în altă postură. Sunt broderii manuale cu iz tradițional, puse într-o formă mai modernă. Am brodat și icoane. Am vrut să îmi fac o colecție, acasă, cu aceste iconițe. În rest, sunt multe bijuterii. Oamenii sunt impresionați de câtă muncă este în spatele acestor obiecte. Într-adevăr e muncă, dar când faci ceea ce îți place, îți ies lucruri minunate și vezi că atâtea persoane apreciază atât de mult”, a mai spus Maria Brete.Muzeul Satului va fi deschis în intervalul orar 10-18, de marți până duminică. Oficialii instituției au lansat invitația maramureșenilor de a veni în satul de pe deal, pentru a-și redescoperi rădăcinile strămoșești.
„Vrem să le transmitem că porțile noastre sunt deschise, îi așteptăm cu drag și satul nostru este aici, acasă, pentru toți maramureșenii care doresc să își redescopere originile. În timpul iernii, doar casele aflate în conservare au fost închise. Acum am pregătit și căsuțele pe interior, așa cum își primenește și țăranul casa, înainte de sărbătoarea Învierii Domnului, așa am făcut și noi, iar acum căsuțele sunt primitoare. Vizitatorii pot să redescopere Maramureșul autentic cu cele patru zone etnografice ale sale”, a adăugat Monica Mare.
