Nu bine mi s-a uscat cerneala de pe un text, despre o carte alcătuită de Pamfil Bilțiu și Maria Bilțiu, și am primit o nouă apariție editorială, semnată de cei doi folcloriști și etnografi: „Folclor din județul Maramureș, volumul IV, Lirica populară, Rugăciuni în versuri, Ghicitori” (Editura Ethnologica, Baia Mare, 2o21). Lucrarea a fost editată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș (director profesor Lucian Iluț). Îmi permit să evoc întâlnirile mele cu Pamfil Bilțiu, când, la conferințele despre cultura populară a Maramureșului, era o voce documentată și ascultată. De la savantul Mihai Pop, la marele etnograf Gheorghe Focșa, de la cercetătorul Nicolae Dunăre, la profesorul Vasile Vetișanu, și mulți alți specialiști, luau seama de cercetările de teren ale lui Pamfil Bilțiu și mai ales la interpretările științifice, aplicate, ale culegerilor descoperite prin satele Maramureșului.
Cred că Pamfil Bilțiu este unul dintre cei mai dăruiți și implicați descoperitori de avere folclorică din Maramureș. Având înaintași de prestigiu în perioada interbelică, cum ar fi părintele Ion Bîrlea, din Berbești. Dar Pamfil și-a lustruit instrumentele de cercetare și mai ales cele de judecare a materialului cules după normele vremii în care suntem. Cartea de față face parte din fondul principal al gândirii populare. Exprimată prin cântecul liric. Este un tezaur al sensibilității profunde, venite prin generații, este inestimabilă deoarece purtătorii de hori sunt din ce în ce mai puțini. Averea lirică a poporului din Maramureș este adunată în culegeri, ca document istoric, prea puțin valorificată de noii interpreți de muzică populară, în public. De aceea, volumul are o valoare identitară de mare preț.
Etnologul Pamfil Bilțiu, în prefața culegerii, face referințe pertinente, de specialist, la patrimoniul folcloric maramureșean, adunat prin vreme și dăruit acum nouă. Autorul acestui text de întâmpinare grupează poezia populară din carte pe rânduieli tematice. Așa sunt capitole despre cântecele despre cântec, cântecele de jale, cântecele de supărare, cântecele de nenoroc, cântecele de urât, cântecele de înstrăinare și însingurare, cântecele de lume, cântecele de petrecere, cântecele satirice, cântecele de cătănie, cântecele de război, cântecele despre natură, cântecele de dragoste și dor, cântecele dorului, rugăciunile în versuri și ghicitorile. Ușor de observat paleta largă de sentimente izvorâte din sufletul maramureșeanului și rostuite în vers frumos arcuit în cuvinte. Sunt poezii ale lucrătoarelor și lucrătorilor dealurilor și văilor noastre, de o mare frumusețe artistică. Cărora etnologul le-a analizat izbânda stilistică.
Fiecare capitol este un prilej de meditație despre vârtejul sentimentelor înaintașilor noștri, dar și de prețuire pentru bucuria lor de a locui și în cuvinte. Care, iată, nu sunt perisabile, ci mai vii ca niciodată. Autorii au botezat cartea, decupând textele care se referă la RUGĂCIUNI ÎN VERSURI și la ghicitori. După știința mea, este un gen mai rar întâlnit în lirica populară. Etnologul Pamfil Bilțiu ne lămurește: „Rugăciunile în versuri ne argumentează o trăsătură spirituală a maramureșeanului, aceea de a-și revărsa evlavia credinței sale, prin intermediul poeziei. O astfel de exprimare poetică vine din vremuri vechi, când, precum colinda, slujea propagării învățăturii creștine în rândul neștiutorilor de carte. Rugăciunile în versuri luminează mintea credinciosului, făcându-l apt de a se feri de tot ce este rău. Ele au o mare încărcătură de credință creștină, unele legate de judecata divină.”
Am fost fascinat de ghicitorile din carte, cu un univers tematic divers, care fac apel la istețime, pentru dezlegarea enigmei înțelesului. Multe dintre ele sunt aluzive, provocatoare ca formulare, dar răspunsul este cât se poate de pedestru. Cartea alcătuită de Pamfil și Maria Bilțiu cuprinde spiritul liric al Maramureșului, în toată dimensiunea lui. Este o sinteză originală de simțire și gândire românească, care cuprinde, de la omenia funciară, la întrebări fundamentale pentru cunoașterea lumii și sondarea sufletului. Asemenea cărți rămân lucrări extrem de rare, deoarece au cam plecat proprietarii de folclor și a venit luneta digitală.
