A apărut numărul pe luna martie al revistei „Nord Literar,” publicație care a pășit în anul 20 al vieții sale. Este prima revistă de cultură din istoria Maramureșului, fondată de istoricul literar Săluc Horvat, cu un grup de intelectuali prinși de vraja jurnalismului literar. De o vreme încoace, prezint revista cititorilor ziarului nostru, pornind de la o personalitate comentată în paginile ei. În acest număr, criticul și istoricul literar Mircea Popa dedică articolul de fond al revistei poetei Ana Blandiana, născută în urmă cu opt decenii, de Buna Vestire. Scrie domnul Popa: „Nici nu știm cum au trecut timpul și anii, care s-au înșiruit pentru ea din succes în succes, făcând-o oarecum să se confunde chiar cu tinerețea poeziei românești actuale. În același timp, biografia poetei s-a împletit adânc cu istoria Uniunii Scriitorilor și a scrisului românesc, legat de spiritualitatea adevărată a poporului român.”
A ieșit din stereotipiile în care ne aruncase istoria, drept pentru care a primit Premiul Herder și alte distincții internaționale, dar și românești. A acceptat și Marele Premiu „Nichita Stănescu” al Serilor de Poezie de la Desești, acolo pe covorul de iarbă al curții părintești. De numele ei se leagă Memorialul Sighet, un recurs la memorie, unic în Europa. Pentru Ana Blandiana, Maramureșul este un loc cu care s-a logodit definitiv. Poemul lunii este semnat de Alexa Gavril Bâle, un text tulburător prin profunzime și premoniție: „Războiul este un tip foarte spilcuit/poartă haine de firmă/ pantofi bine lustruiți/barba aranjată îi acoperă/obrazul bubos/ și-i maschează zâmbetul viclean.” Istoricul literar Săluc Horvat continuă comentariile operei critice a lui Marian Barbu, care prin vasta sa operă critică și istorie literară se înscrie între autorii de raftul întâi.
Daniela Sitar-Tăut publică prima parte a unui dialog cu regretata Florica Ichim (1938-2022), doamna care știa tot despre teatrul românesc. Revista conține două aniversări lirice – 70. Este vorba despre poetul Ioan Moldovan, cu profunde legături cu Maramureșul și poetul clujean Ion Cristofor. Ovidiu Pecican ilustrează, într-un text adecvat, preocupările interbelice din istoria filosofiei românești. Criticul literar Delia Muntean scrie despre o avanpremieră epică a scriitorului Vasile Igna, romanul „Paragina”. Aventura lirică a sculptorului Ion Marchiș, din volumul „Armata de teracotă”, este surprinsă de Gheorghe Pârja, iar despre volumul „Singurătatea poetului”, al lui Gelu Dragoș, scrie Iuliana-Andrea Pop, care descoperă înrădăcinarea poetului și pavăza iubirii în fața timpului.
Manuela Pintea întâmpină, cu reverență și profundă admirație, cartea semnată de profesorul universitar Gheorghe Glodeanu, „Mitografii. Incursiuni într-o bibliotecă imaginară” (ediția a II-a). Cartea își propune înfăptuirea unei călătorii inedite în lumea complexă a mitului. Autoarea constată că informațiile pe care le întâlnim în lucrarea lui Gheorghe Glodeanu rămân definitorii în ilustrarea punctelor de vedere diferite în abordarea miturilor. Proza este ilustrată de Horea Porumb și Alexandru Jurcan. O altă pagină de poezie este asigurată de Nina Toma și Marcel Mureșeanu. Criticul Zenovie Cârlugea recenzează volumul de versuri „Misterele tăcerii”, al lui Dumitru Drinceanu. Raluca Hășmășan, cu spirit critic, ne face o invitație la lectură, având reper „Antologia de poezii de dragoste”, realizată de Angela Ana Grădinaru, în care figurează și maramureșeni. Emilia Dabu comentează poezia Laurei Cîrcu Muntean. Izabella Bejan Krizsanoski scrie despre opera lui Alexandru Odobescu, care îmbină fericit literatura cu istoria, iar Constantin Bostan evocă o prietenie luminoasă, reieșită din scrisori, dintre folcloristul și preotul maramureșean Ion Bîrlea și cărturarul moldovean G.T. Kirileanu. Nu am uitat nici cronica literară a Mihaelei Albu la cartea „Vorbește tăcerea”, de Haji Aca Kozokic, din Cercul literar de la Kladovo.
De Ziua Internațională a Poeziei – 21 martie, Elena Liliana Popescu ne oferă un poem de-al ei tradus în mai multe limbi. Inepuizabilul Lucian Perța trece prin filtrul parodic, specific lui, două poeme de Ioan Moldovan. Un număr cuprinzător, ca geografie literară, și profund în abordarea unor cărți și idei literare. Demers care face parte, încă de la primul număr, din programul revistei. Ca de fiecare dată, vă spun, dragi cititori, revista poate fi găsită la chioșcuri de presă din Baia Mare. Cine solicită revista o primește!
