Odată cu încălzirea globală, cu anii de secetă prelungită, problemele cu pânza freatică de pe Culoarul Someşului s-au accentuat. Prima cauză, amintită de toţi primarii din zonă, a fost acceptarea balastierelor ce săpau în albia majoră a Someşului. Între timp, cele 7-8 balastiere de pe Someş au fost oprite de Apele Române să mai ia balast din albie, acum îşi caută terenuri. Dar răul a fost făcut!
Luăm drept exemplu comuna Gârdani. „Someşul e cu cinci metri mai jos decât acum 20 de ani! Ieşea râul de două ori din albie, în fiecare an! Acum, s-a ajuns ca nicio casă de pe lângă râu să nu mai aibă deloc apă în fântâni, puteţi verifica, la fiecare casă! Culmea, vin la noi, pe deal, unde avem fântâni care cât de cât mai au apă! Aţi mai auzit aşa ceva? Să fie apă în fântâni pe deal şi lângă râu deloc?”, ne spune Nelu Dragoş, primarul comunei Gârdani.
Evident, balastierele vor continua să exploateze, mai ales de când cu preţurile crescute major la materialele de construcţii. Că vor mai scoate direct din râu sau nu…vom vedea. Deocamdată au interdicţie. Şi unii s-au supus deja, cumpără terenuri unde să sape, iar gropile cu pricina vor trebui ori astupate înapoi, ori transformate în lacuri cu peşte. Interesant, în comuna Fărcaşa există un pod peste Someş, al unei balastiere, în dreptul satului Tămaia, singurul pod existent/funcţional cu excepţia celui de la Ardusat (încă nefinalizat…)
