Obiectele din Cultura Suciu de Sus s-au reîntors acasă. Asociaţia “Cultura Suciu de Sus” a organizat în weekendul 9-10 octombrie, manifestarea “Interferenţe culturale”. Cu această ocazie a fost vernisată o expoziţie cu artefacte descoperite în timpul campaniilor arheologice derulate de-a lungul anilor în Depresiunea Lăpușului, precum piese de bronz și de ceramică – vase splendid decorate, topoare și celturi specifice epocii târzii a bronzului. Specialiştii s-au reunit ulterior într-o sesiune de comunicări ştiinţifice pe teme de istorie şi arheologie. Un impact deosebit a avut atelierul de olărit coordonat de artistul Daniel Leş, copiii din zonă fiind fascinaţi de cele prezentate.
Expoziţie în premieră: Cultura Suciu de Sus… la ea acasă
Cultura Suciu de Sus e un brand. O recunosc specialiştii în istorie şi arheologie. Renumele acestei culturi a ajuns şi dincolo de hotarele ţării. Puţini localnici din Suciu de Sus cunosc istoria acestui ţinut şi “comoara” culturală pe care o adăposteşte frumoasa zonă. Tocmai de aceea reprezentanţii Asociaţiei “Cultura Suciu de Sus” vor să pună în valoare cultura şi civilizaţia din epoca bronzului de la Suciu de Sus, astfel încât şi maramureşenii să poată admira şi să se simtă mândri că fac parte din acest ţinut încărcat de istorie. Pentru a evidenţia unicitatea acestei culturi, la Şcoala Gimnazială “Florea Mureşan” din comună a fost pusă la punct o expoziţie cu obiecte descoperite în diferite situri arheologice şi necropole, ce sunt parte integrantă din Cultura Suciu de Sus.
“Ne bucurăm de această expoziţie pentru că e pentru prima dată de-a lungul istoriei când aceste obiecte descoperite în diferite situri arheologice şi necropole au revenit la Suciu de Sus, în spaţiul Ţării Lăpuşului, la interferenţa cu judeţul Bistriţa-Năsăud. Vorbim de o cultură şi o civilizaţie din epoca bronzului, iar descoperirile realizate aici cu câteva sute de ani în urmă demonstrează această cultură aparte. Ea se identifică prin forma vaselor de ceramică, prin decoraţiunile de pe vasele de ceramică, dar mai ales prin simbolurile pe care le găsim în ceramica din Suciu de Sus. Aici au fost descoperite şi multe unelte de metal, dar în mare parte vorbim de o ceramică aparte. Această cultură a fost şi este răspândită în Transilvania de Nord, Ungaria, în Transcarpatia şi până în Slovacia. Iată de ce noi, cei din Asociaţia «Cultura Suciu de Sus», am adunat şi am făcut toate demersurile pentru a pune în valoare acest brand şi pentru a face cunoscută această cultură pentru că mulţi dintre localnici nu cunosc ce au aici”, a spus preşedintele Asociaţiei “Cultura Suciu de Sus”, Adrian Marchiş.
Cultură cunoscută la nivel internaţional
Despre vestigiile arheologice, dr. Carol Kacso a arătat că acestea au fost descoperite încă din 1887 când au avut loc primele cercetări. “Cultura Suciu de Sus îşi datorează celebritatea mai ales ceramicii sale deosebite, bogat decorate cu motive spiralo-geometrice, realizate în tehnica combinată a exciziei şi inciziei”, a precizat Carol Kacso.
De altfel, directorul Muzeului Judeţean Satu Mare, Liviu Marta, a accentuat că s-a îndrăgostit de această cultură pe vremea când era student la Facultatea de Istorie şi Arheologie. “Cultura Suciu de Sus ieşea în evidenţă printr-o ceramică sculptată ce ne provoca să înţelegem ce o fi fost în mintea acelor oameni care au sculptat aceste obiecte. Am ajuns să lucrez în acest domeniu din drag de Cultura Suciu de Sus. Cu timpul, noi, cercetătorii, am ajuns să vedem că această cultură e într-adevăr frumoasă”, a conchis Liviu Marta.
Despre Cultura Suciu de Sus se vorbeşte şi dincolo de hotarele ţării. “Chiar şi la Ujgorod, Ucraina s-a vorbit despre cultura şi civilizaţia de la Suciu de Sus. Este o mulţumire sufletească a ceea ce reuşim să realizăm odată cu participarea specialiştilor, arheologilor, istoricilor despre această cultură din epoca bronzului”, a precizat Adrian Marchiş.
Atelier de olărit, interactiv
Un moment aparte care a atras privirile copiilor şi ale participanţilor a fost atelierul de olărit organizat în curtea Căminului Cultural de artistul ceramist, Daniel Leş. “Bunicii voştri o mâncat din oale de lut, cu linguri de lemn. O băut apă din căni de lut. La fel şi vasele celelalte din gospodărie, toate recipientele erau din lut. Aşa că azi veţi vedea cum se face o vază sau un urcior”, a rostit Daniel Leş în timp ce îi angrena pe participanţi în atelierul practic. Una dintre eleve, Alexandra Onija, în vârstă de 11 ani, a fost implicată în mod direct în atelier, reuşind să realizeze o farfurie la roata de olărit. “Am făcut o farfurie. E prima dată când lucrez la o roată de olărit. A fost o experienţă frumoasă. Voi avea o amintire de la atelierul de olărit. Farfurioara am să o pictez şi apoi am să o dăruiesc mamei”, a spus Alexandra.
Pentru a fi marcate si cunoscute vestigiile istorice din localitate, au fost amplasate borne și panouri informative la siturile arheologice din locurile cunoscute în lucrările de specialitate, ”Poduri pe coastă”, ”Șes” și ”Troian”.
