Când mă pregăteam să scriu acest text, aud că este mare fierbere în Guvern. Ministrul sănătății a fost demis; lângă el și secretarul de stat Andreea Moldovan. Se mai vorbește și de alte surpări. USR-Plus s-a aprins serios. A cerut retragerea sprijinului politic pentru premier, care a dat dovadă de imaturitate, zic cei din Alianță. Copreședintele Dan Barna deplânge plecarea ministrului său. Între timp, aplec urechea în vecinătatea României, unde tensiunea dintre Ucraina și Federația Rusă este maximă. Așteptăm să aflăm cine trage primul! Kievul afirmă că nu va deschide focul în Donbas. Potrivit ministrului ucrainean de Externe, soldații țării sale vor începe să tragă doar în cazul unei amenințări la adresa forțelor armate, sau al unui atac direct al inamicului. Diplomatul ucrainean a declarat ziarului francez „Libération”: „Nu căutăm escaladarea conflictului, suntem dedicați unei soluționări politice și diplomatice a acestui conflict. Vom deschide focul doar dacă există o amenințare la adresa trupelor noastre la sol, sau dacă acestea sunt atacate.”
Formatul Normandia, la care participă Federația Rusă, Ucraina, Franța și Germania, a avut mai multe întâlniri. Ministrul rus de Externe a cerut Franței și Germaniei să fie mai active, să revigoreze autoritățile ucrainene. Reprezentanții francezi și germani aplică tactica tergiversării, iar conflictul din Donbas este pe poziție de tragere. La 3 aprilie, Forțele Armate ale Ucrainei, pentru prima dată din vara anului trecut, când s-a încheiat un armistițiu, au pregătit artileria pentru atac. Surse din zonă afirmă că s-a auzit zăngănit de arme în regiunea Donețk. Au fost victime printre civili. Dar nimeni nu spune cine a apăsat pe trăgaci. Săptămâna trecută, comandatul-șef al forțelor armate din Ucraina a acuzat Rusia că a plasat trupe la granița ucraineană. Au fost aduse în zonă unități militare suplimentare. Mai ales în Crimeea. Unde recent au fost ample manevre militare.
Kremlinul a subliniat că Rusia își mută trupele, pe teritoriul său, după cum consideră potrivit. Ba mai mult, purtătorul de cuvânt al lui Putin menționează că asta nu ar trebui să îngrijoreze pe nimeni, iar „Federația Rusă ia măsurile necesare pentru a asigura securitatea frontierelor sale.” La care adaugă că „de-a lungul perimetrului frontierelor Rusiei există o activitate sporită a forțelor NATO.” Aici intră și România în obiectivul conflictului. În ultima vreme, aflăm că forțe NATO sunt relocate pe frontiera de răsărit a Alianței. Cu alte cuvinte, la bazele militare din țara noastră. Forțele navale ale Rusiei au început miercuri un exercițiu militar în Marea Neagră, înaintea sosirii unor nave de război în zonă. Flota Rusiei din Marea Neagră, cu sediul la Sevastopol (Crimeea), a intrat în alertă. Putin nu vrea să transforme războiul din Donbas într-un conflict înghețat, ci să reintegreze regiunea separatistă în granițele Ucrainei, dar ca o entitate cu un statut special și controlată de Rusia.
Citesc tot mai multe știri care anunță posibilitatea izbucnirii unui veritabil război în câteva zile. În care Rusia să-și atingă câteva ținte tactice. Alții spun că e puțin probabil un asemenea scenariu, dar nu este exclus. Obiectivul Rusiei ar putea fi cucerirea unui culoar terestru pe malul nordic al Mării Negre, care să facă legătura cu Crimeea. Mai are în plan ocuparea unui teritoriu din nordul peninsulei, care să asigure Crimeei, amenințată de o secetă gravă, aprovizionarea cu apă din Nipru. Iar dacă trupele rusești ar ajunge la Herson, de acolo la gurile Dunării nu este departe. În zonă trăiesc mulți ruși. Astfel, Ucraina ar fi îndepărtată de la Marea Neagră. Care ar deveni un lac ruso-turc. Pentagonul susține că, deocamdată, acest scenariu este mai îndepărtat. În ceea ce ne privește, nu putem ațipi în fața acestui proiect. Mai ieri, șeful autoproclamatei Republici Populare Donețk, Denis Pushilin, a anunțat că forțele armate ucrainene ar putea lansa un atac, la scară largă, asupra Donbasului.
Se pare că Ucraina are capacități fizice și tactice pentru aceasta. Pentagonul a recunoscut că a trimis în Ucraina consilieri militari. În situația actuală, se pune întrebarea: cine trage primul? Eu le ofer o masă rotundă, unde să se așeze, fără arme. Cine mă ascultă pe mine?
