Există o multitudine de modalități de a vorbi despre mâncare. Despre câteva dintre ele am stat de vorbă cu conf. univ. dr. Delia Suiogan și ziarista Dana Gagniuc Buzura. Despre frumusețea și diversitatea, despre simbolul și ritualul mâncării. Fiindcă relația pe care o avem cu mâncarea este una extrem de importantă pe tot parcursul vieții. E bine să știm ce mâncăm, să pregătim cu drag ce mâncăm, să consumăm cu plăcere, dar mai ales cu echilibru ceea ce mâncăm.
Antropologul Claude Levi-Strauss spunea că factorii culturii influențează comportamentul omului, iar sistemul alimentar se integrează acestui comportament, contribuind la evidențierea specificităților sale, la integrarea acestora într-un cod cultural, reflectat în mentalul colectiv al comunităților.
Dacă vorbim despre mâncare ca ritual, există multe simboluri: pâinea, vinul mielul, untdelemnul sunt referințe fundamentale. Suntem în perioada Postului Mare, iar mâncarea este sacralizată prin implicarea corpului în viața spirituală, prin intermediul postului alimentar și al abstinenței. Tradiții cum ar fi „pâinea binecuvântată”, „pomenirea morților”, „prescura”, stolnicul, colacii, Mucenicii etc. au, toate, o simbolistică rituală.
De altfel, universitarul Delia Suiogan este coautorul cărții „Mâncarea între ritual și simbol”. Alături de Petru Dunca și Ștefan Mariș. Unii ar crede că e o carte de bucate, dar citind-o, falsul tratat de gastronomie are trimiteri spre decriptarea sensurilor profunde ale ritualului mâncării. Pe lângă partea teoretică, cartea mai cuprinde și numeroase rețete tradiționale, culese de prin Maramureș de studenții Centrului Universitar Nord, Baia Mare.
