Sanda Savolszky este una din actriţele Teatrului Municipal Baia Mare. Străluceşte pe scenă şi reuşeşte să joace cu acelaşi aplomb şi talent orice rol: dramă, comedie sau teatru de revistă. Spune că a simţit dintotdeauna că menirea ei este aceea de a fi pe scenă. Şi într-adevăr, Dumnezeu i-a dăruit talanţii necesari pentru a bucura publicul atunci când apare pe scenă. Sanda îşi aminteşte că încă din copilărie era în prim-plan la festivităţile şcolare. Când a crescut a ales să participe la festivalurile de muzică uşoară din ţară unde a obţinut numeroase premii. La una din aceste competiţii a fost remarcată de prezentatorul Octavian Ursulescu şi aşa a ajuns să fie prima băimăreancă, selectată să participe la celebra emisiune de televiziune, Şcoala Vedetelor. Ulterior a început şi colaborarea cu teatrul băimărean, ca solist vocal, la secţia Revistă, ea fiind în acea perioadă, elevă la Liceul de Arte, secţia canto. După absolvirea liceului a urmat actoria la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureş. O perioadă a activat şi la un post de radio local şi a fost crainică la Antena 1 în Târgu Mureş. Un accident nefericit de maşină a adus-o pe Sanda în oraşul natal, în Baia Mare, iar de atunci activează la Teatrul Municipal Baia Mare. Recunoaşte că anul 2020 nu a fost deloc unul uşor pentru artişti, dar a reuşit să se adapteze şi chiar a decis să împărtăşească şi celor mici din tainele artei cu tot ce presupune ea: de la teatru, dans până la modeling sau fotografie.
Spectacole, adaptate la condiţii de pandemie
R: Anul 2020 a fost unul altfel şi pentru lumea culturală. Cum ai traversat această perioadă în care, iată, ai fost nevoită să stai mai mult timp departe de scenă?
S.S.: Da, într-adevăr a fost o perioadă grea pentru noi toţi actorii, dar ne-am adaptat, am jucat cât s-a putut, cum s-a putut, cu un public redus, care purta mască, spectacolele au fost adaptate în aşa fel încât să se respecte distanţarea socială între actori. Am reuşit să scoatem premiera, spectacolului, la care am repetat online „Nevrozele sexuale ale părinţilor noştri”, regia Tudor Dreve. A fost un spectacol primit cu foarte multă căldură, de public, dar nu am jucat decât vreo două reprezentaţii, pentru că am intrat în carantină. Bineînţeles că şi celelalte spectacole ale Teatrului Municipal au fost adaptate la cerinţele actuale privind distanţarea între parteneri şi în ciuda acestori reguli, au avut un mare succes la public. Apoi, am trecut iar la repetiţiile online, care au funcţionat foarte bine. Nu se poate compara o repetiţie pe scenă, cu o repetiţie online, deoarece comunicarea cu partenerul de scenă e foarte importantă, iar prezenţa publicului în sală, îţi dă o emoţie care te ajută să creezi actul artistic, pe când online e altceva. Îţi dai seama că toţi am aşteptat cu nerăbdare să revenim pe scenă. Dacă în sală, spectatorii au mască şi stau la distanţă, pe scenă actorii sunt vulnerabili, astfel că teatrele au dificila sarcină de a găsi echilibrul între actul artistic şi riscul epidemiologic. Pe această cale, aş vrea să îl felicit pe directorul Teatrului Municipal, Radu Macrinici, pentru modul cum a manageriat în această perioadă activitatea Teatrului Municipal, pentru că totul a decurs ca la carte, noi actorii ne-am simţit foarte protejaţi. Pentru ca un teatru să funcţioneze şi pe timp de criză e nevoie de un manager bun.
R: Mai are nevoie omul societăţii actuale de teatru? Ce ai observat? Tânjeşte publicul după actul cultural?
S.S.: Bineînţeles, că da, pentru că „un popor fără cultură este uşor de manipulat”, o spune Immanuel Kant. Eu consider că un stat nu poate avea dezvoltare economică fără educaţie şi cultură. Aici cred că ar trebui să muncim mai mult şi să investim, pentru generaţiile care vin. Pentru a ne păstra cultura, trebuie să continuăm să o creăm.
R: E mediul virtual un spaţiu în care te regăseşti?
S.S.: Ceva mai greu, dar dacă e necesar o facem şi pe asta. S-au şi filmat câteva spectacole care sunt pregătite să fie difuzate, online, dacă va fi cazul. Eu cred că un actor nu are timp să se plictisească, trebuie să îşi păstreze condiţia fizică, să facă exerciţii de canto, de vorbire, să îşi reîmprospăteze în continuu textele spectacolelor în care joacă, mişcările, intenţiile, să repete la următoarele spectacole ce urmează să aibă premiera…
”Cenuşăreasa” în mijlocul copiilor de la Asociaţia ArtCreator
R: În afară de teatru, ştiu că ai interacţionat şi cu copiii pe care îi pregăteşti pentru scenă. Mai exact ce se întâmplă la cursurile tale?
S.S.: În urma succesului pe care l-am avut după spectacolul ”Cenuşăreasa”, care s-a jucat atât pe scena Teatrului Municipal Baia Mare, cât şi pe scena Teatrului Independent Ararat, precum şi a emisiunilor pentru copii pe care le-am realizat în televiziune, am simţit nevoia de a face ceva pentru aceşti micuţi, care mă iubeau necondiţionat. Astfel, am hotărât să deschid Asociaţia ArtCreator`79, pentru a-i învăţa tot ceea ce eu am acumulat de-a lungul experienţei mele profesionale. Asociaţia dă posibilitatea tuturor copiilor să se dezvolte, atât fizic, cât şi emoţional. Este foarte important ca un copil să se poată implica în activităţile lui, degajat şi stăpân pe sine, să poată să-şi stăpânească emoţiile în orice situaţie. În cadrul Asociaţiei, copiii primesc tot ce au nevoie pentru a se dezvolta în ritmul propriu. Nu există trăire mai frumoasă pentru mine, decât să văd cum înfloresc zâmbetele pe chipurile acestor micuţi cu care eu lucrez şi să-i văd că pleacă la casele lor fericiţi. Această muncă nu o desfăşor singură, ci alături de colaboratorii mei. În cadrul Asociaţiei ArtCreator`79 au loc cursuri de teatru pentru copii şi tineret, unde predau eu şi asistentul meu Paul Grosoşiu, de asemenea avem şi cursuri de dans contemporan, dans modern-acrobatic, unde îi avem ca şi instructori sportivi pe Alexia Szilagy şi Patricia Onea. Tot în cadrul Asociaţiei se desfăşoară cursuri de street dance şi balet, susţinute de coregraful Dorin Pop. Avem şi cursuri de modeling pentru fete şi băieţi, unde coregraful Vali Mureşan se ocupă îndeaproape de tot ceea ce înseamnă acest segment. De asemenea, avem şi cursurile de artă fotografică, îndrumător fotograful Ovidiu Sebastian, care este un profesionist în adevăratul sens al cuvântului. Părinţii care îşi doresc altceva pentru copii lor pot să vină cu încredere spre Asociaţia ArtCreator`79.
R: E teatrul o sursă importantă de emoţie pentru sufletul curat al micuţilor care tânjesc după frumos, după interacţiunea cu ceilalţi?
S.S.: Bineînţeles că da. Fiecare copil care vine la cursurile mele şi a colegilor mei învaţă lucruri inedite. Intră într-un mediu nou şi creativ, îsi îmbogăţeşte creativitatea prin joc, în timp ce socializează cu alţi copii, învaţă să decidă şi să acţioneze singur, să îşi controleze emoţiile, scapă de teama de a vorbi în public, obţine o mai mare încredere în sine, va avea o dicţie perfectă, îşi imbogăţeşte abilităţile de expresie într-o atmosferă de joacă, împreună cu ceilalţi copii, construieşte personaje – cu trăiri, gânduri, emoţii adevărate, învaţă să improvizeze, să interacţioneze cu cei din jurul lui, are o condiţie fizică de invidiat, învaţă noi stiluri de dans, etc.
R: Unde ţi se pot adresa cei care doresc să se înscrie la cursurile tale?
S.S.: Se pot înscrie la cursuri intrând pe pagina de facebook a Asociaţiei ArtCreator`79 şi să lase un mesaj în privat sau să sune la numărul de telefon afişat pe pagină sau pot să scrie pe paginile de facebook: Sanda Savolszky-Florea – pagina mea de artist sau Sanda Savolszky – pagina mea personală.
