Marți, 16 februarie 2021, a doua zi din Poastul Mare, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, a oficiat Slujba Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, împreună cu preoții slujitori ai sfântului locaș de închinare.
Soborul a fost alcătuit din Arhim. Dr. Casian Filip, consilier eparhial social-filantropic și misionar și mare eclesiarh al Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, Pr. Florin Hoban, inspector școlar pentru Religie, Pr. Drd. Claudiu Ciascai, duhovnicul Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, Pr. Florin Bălan, Pr. Adrian Morar și Pr. Ionuț Pleș, toți slujitori ai Catedralei.
Răspunsurile la strană au fost date de cântăreții și diaconii Catedralei, la una din strane, și de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei, împreună cu un grup de tineri elevi de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, sub bagheta Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu, la cealaltă strană.
Numărul credincioșilor care au venit să se roage cu evlavie și pocăință, împreună cu soborul, la Catedrala Episcoplă „Sfânta Treime”, a fost impresionant de mare față de ieri.
În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părinte Episcop Iustin s-a referit la viața Sfântului Andrei Criteanul, alcătuitorul Canonului cel Mare care îi poartă numele.
După ce a spus că „Sfântul Andrei Criteanul a fost un mare păstor al Bisericii lui Hristos,” Preasfințitul Părinte Episcop Iustin și-a declarat bucuria de a fi împreună cu mulțimea de credincioși în Sfânta Catedrală:
„Este o frumoasă și dumnezeiască imagine ceea ce am eu în fața mea acum și îi mulțumesc Bunului Dumnezeu că atâtea inimi și atâtea glasuri binecuvântate și creștine ne însoțesc în această călătorie pe noi, slujitorii Sfintei Catedrale și a Sfintei noastre Episcopii. Ne însoțiți și călătorim împreună, mână de mână și inimă lângă inimă, cu credință, nădejde și dragoste nestrămutate, pentru că acestea sunt puterea noastră.”
În continuare, Preasfințitul Părinte Episcop Iustin a vorbit despre viața
Sfântului Andrei Criteanul, din copilărie, până după adolescență, când devine foarte de tânăr slujitor la Altarul Bisericii în Ierusalim, iar apoi în Constantinopol.
„Ca tânăr păstor, a continuat lucrarea pe care a început-o, cea filantropică, a zidit multe biserici, școli teologice, așezăminte sociale, s-a ocupat de copiii abandonați, de copiii sărmani, de copiii cu posibilități materiale reduse, ca să poată face școală și să primească îngrijiri, s-a ocupat de refugiați și de cei persecutați. Era un adevărat păstor, în sensul biblic al cuvântului, după chipul Mântuitorului, al Bunului și Blândului Păstor, a precizat Preasfințitul Părinte Episcop Iustin. Așa și-a continuat activitatea, dar a văzut că în Postul Mare lipsește ceva și nu era suficientă Sfânta Liturghie a Darurilor înainte Sfințite, care se săvârșea deja. Și atunci a alcătuit această cea mai lungă slujbă de canon, care are 9 cântări, cu 250 de stihii, ca să se cânte în Postul Mare. În fiecare stihie se invocă ajutorul lui Dumnezeu și iertarea Lui. Este de o fruusețe unică, este o capodoperă a Ortodoxiei și a Creștinătății, a Bisericii lui Hristos. În Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” se citește în fiecare Post Mare, în patru stări, iar în miercurea din săptămâna a cincea din Sfântul Post se citește integral. În această rugăciune este amintită toată pleiada de Sfinți și Drepți și oameni care au greșit și s-au pocăit”, a specificat Preasfințitul Părinte Episcop Iustin.
Apoi, Întâistătătorul Eparhiei a vorbit despre beneficiile spirituale și trupești ale Postului Mare:
„În seara aceasta am reținut că au fost pomenite numele celor trei Sfinți care au fost aruncați în cuptorul din Babilon și au fost hrăniți doar cu semințe, ca să se vadă ce lucruri minunate se întâmplă cu fiii lui Israel, că ei țin posturile și erau mai frumoși decât cei ce mâncau din căldările cele cu carne. Și astăzi, creștinii care postesc sunt mai sănătoși, mai fericiți, mai luminoși, mai voioși decât cei care nu postesc și se hrănesc din abundență și fără măsură. Uitați-vă la bătrânele satelor noastre, care la 80-90-95 de ani au bujori în obraji și fața lor este curată, și privirea limpede și bătrânii sunt ca niște stejari înfipți în pământ, plini de înțelepciune, plini de bună cuviință, de bun simț. Toți vedem această diferență între lumea laică sau profană de la sate și lumea păgânizată de la oraș. Cei de la sate au lucrat, au avut grădină, au avut alimentele lor de bază, pe care le cultivă în grădină, au avut unde să iasă, au avut ce să lucreze, nu le-a interzis nimeni să iasă în ograda și grădina lor și n-au simțit atâta stres ca cei de la oraș. Viața aceea este mai firească decât viața noastră din cetățile acestea unde ne-am adunat în număr foarte mare de oameni și suntem un fel de Babilon”, a concluzionat Preasfinția Sa.
Andrei Fărcaș, redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre”