Dintr-un motiv pe care nu l-am înțeles niciodată și probabil explicația nu (prea) există, Maramureșul are circuit turistic al bisericilor, al mănăstirilor, dar nu are unul al locurilor istorice de mare importanță. Și pentru că nu există, ne-am gândit să-l facem noi, după „chipul și asemănarea noastră”…
# Nord de Maramureș
Sus în nord, dacă vii dinspre Moldova, ai deja câteva dintre cele mai interesante obiective istorice. Încă din pasul Prislop, Borșa te întâmpină cu surprize. Acolo a fost linia de demarcație, acolo au fost tranșee și cazarmament în ambele războaie mondiale. Încă și acum, ciobanii mai găsesc muniție de război din acea vreme. Legenda spune că orice borșean care se respectă are în pod un Luger sau un Mauser… 
Tot aici, dar cu sute de ani înainte, în 1717, a fost înfrântă ultima invazie tătărască, cea din 1717. Urmează în listă Moiseiul, cel cu complexul muzeal al celor executați la retragerea trupelor germane din al doilea război mondial. Vișeul de Sus are propria sa încărcătură de istorie. De la gara aceea minusculă, uitată, de unde au fost deportați mii de evrei, la cimitirul țipțeresc care găzduiește și militari germani din ambele războaie mondiale, la Vaserul care a avut și garnizoane, și o civilizație germană specială. În zonă, la Poienile de sub Munte, sunt și acele drumuri făcute cu muncă silnică de trupele generalului Mackensen, în primul război mondial, drumuri care încă există! Ajungem în Sighetu Marmației care este evident încărcat cu istorie… 
De la gara din care au plecat spre lagărele germane mii de evrei, la închisoarea comunistă ce a subțiat rândurile intelectualității la Cimitirul săracilor, la câmpul de luptă de la Cămara, unde trupele române au respins ofensiva ucraineană, într-un moment încâlcit al istorie noastre. Oricum, granița, fie că a fost românească sau austroungară, a generat multe conflicte și momente istorice demne de amintit.
Revenind puțin, înainte de a trece Gutâiul, nu lăsăm în urmă Valea Izei. Cu satul Bogdan Vodă-Cuhea, ce i-a dat pe întemeietorii Moldovei. Cu Săcelul care a văzut lupte în pasul Șetref, când cu Marea Unire.
# Dincoace de Gutâi
Nici nu trebuie să trecem Gutâiul, rămânem în munți și ne lovim deja de primele locuri istorice demne de vizitat și de amintit. Gutâiul în sine e un loc de văzut, casă bună pentru haiducii Maramureșului, de la Pintea Grigore Viteazul la copiatorii săi, ori la Frunzilă. La Cavnic, avem locul unde au fost prima dată deturnați acei tătari din ultima invazie din 1717, apoi respinși spre Borșa. Dar și primele semne ale civilizației exploatării aurului, ce se vor regăsi de aici până spre Baia Mare și Baia Sprie. De la exploatări individuale, la cernutul nisipului aurifer în vadurile râurilor, la mineritul organizat, cu mari proprietari, la cel cu marele patron, Statul Român comunist. Până aici, deja am avea de vizitat locuri istorice și obiective, de nu-ți ajunge ziua. Și abia trecem Gutâiul… 
În Târgu Lăpuș avem centrul în care a avut loc un teribil și tragic eveniment, la momentul Marii Uniri. În Remetea Chioarului avem Cetatea de Piatră, cea care a găzduit nobili maghiari, austrieci, urmași ai lui Vodă Dragoș, dar și revoluționari maghiari ai lui Rákóczy, tâlhari și alți fugari, drept pentru care a fost dinamitată. Avem impresionantele descoperiri arheologice de la Oarța și de la Lăpuș, care vorbesc de strămoșii noștri dinaintea creștinismului, din zorii civilizației. Avem, de asemenea, la Șișești și Băsești, locuri unde s-a cugetat și s-au gândit strategii ale Marii Uniri din 1918. Adevărați strategi și oameni de acțiune ai Unirii!
Lista nu este, evident, completă. Dar sugerează că Maramureșul ar avea de oferit un impresionant șir de obiective turistice din istorie. pentru că, în realitate, la acest moment, se vizitează la noi doar Sighetul cu Memorialul Durerii, eventual complexul de la Moisei, statuia din Bogdan Vodă și probabil muzeul de Mineralogie din Baia Mare sau casa Teleki din Coltău, unde a scris poezii poetul național al Ungariei. Cam puțin…
