Auzim și chiar simțim că timpul se grăbește și se condensează. Se grăbește și ne grăbește. O avere dacă ai pierde, cu muncă stăruitoare și voință de fier, o poți recâștiga! Și multe dacă ai pierde, cu răbdare le mai poți recupera. Dar timpul, oricât ai da, odată ce a trecut, s-a dus pentru veșnicie.
Valoarea timpului întrece orice prețuire. Timpul, ce nemăsurată bogăție! Toți oamenii îl au în mod egal, doar că nu toți îl prețuiesc în mod egal. Unii se plâng că au prea mult timp liber, altora nu le ajung cele 24 de ore, câte are ziua, dacă nu s-or fi condensat și acestea!
Potrivit concluziilor lui Albert Einstein, spațiul este inseparabil de timp. Perceperea subiectivă a timpului și a spațiului este importantă pentru organismele vii. Fiecare organism viu percepe timpul și spațiul potrivit programului cerebral individual. Creierul uman poate modifica perceperea subiectivă a scurgerii timpului, în corelație cu factori de mediu. Există zone geografice în care timpul perceput prin simțurile noastre se dilată. La fel sunt zone în care timpul subiectiv se scurtează.
Prin urmare, avem posibilitatea să ne prelungim sau să ne scurtăm durata vieții terestre, în funcție de locul în care ne aflăm. Noi, oamenii “moderni”, din păcate, am bulversat relația dintre timp și spațiu! Lecții de învățat!
