Deschideți ochii bine sau renunțați!!
Iar vine o perioadă propice pentru culesul ciupercilor. Sezonul de vară a fost excelent, lung, incredibil de variat. Vine următoarea tură de ciuperci, drept pentru care vă rugăm să fiți atenți, nu doar în pădure, ci și la piață!! Începem prin a ne permite să vă sugerăm câteva reguli. NU cunoști, nu culegi! NU crede șabloane de genul ciupercilor atinse de melci, al pătrunjelului ce se albăstrește în oală… sunt prostii. Cunoști ciuperca, o culegi, altfel o lași acolo.
Dar ce ciuperci mai apar în acest moment? În primul rând, ne îndepărtăm de familia Amanita. Au fost crăițele, delicioase, până spre septembrie. Gata, de-acum Amanitele ce apar sunt de ocolit, chiar dacă vorbim de cucii care din păcate seamănă cu buretele panterei, cel otrăvitor. Vor apărea apoi hribii de plop și de mesteacăn, cei cu picior dur, negricios, din familia Leccinum. NU poți da greș, sunt comestibili, dar piciorul de obicei rămâne tare și după fierbere. Apar, să sperăm, hribii de toamnă, superbe ciuperci unde iar nu aveți cum greși, cu condiția să nu culegeți hribi galbeni cu picior roșu sau roșii cu picior galben… Apar și parasolii, cunoscuți drept Piciorul căprioarei sau Pălăria șarpelui. Nici acolo, fie ei în câmp sau în pădure, nu prea puteți greși, sunt unice, ușor de recunoscut. Apar și ghebele, aici e ceva mai complicat, sunt multe feluri. Da, aveți curaj să le luați cele cu guleraș, de pe lângă trunchiuri putrede sau rădăcini, dar întrebați totuși pe cineva. O idee care se dovedește salvatoare este să pui în pungi diferite ciupercile de care ești sigur de cele la care ai dubii, pe care în mod normal n-ar trebui să le iei deloc.
Apoi, urmează să apară champignoanele, ciupercile din câmp, din locurile unde au fost ciurde sau stâne de oi. Atenție mare, le iei, le întorci, fiecare în parte. Dacă au lamelele mov-maro-vișinii, le iei, sunt cele bune. Dacă au lamelele albe, le arunci și te mai și speli pe mâini după! Sunt șanse să reapară toamna și familia Ramaria, gen Creasta cocoșului. Sunt 4-5 tipuri comestibile și una necomestibilă, mare atenție la ele! În fine, oițele, care mai ies sau nu, în funcție de ploi și de temperatură. Verzi și mov, da? Lăsați cele roșii curajoșilor… Să aveți poftă bună, să ne (re)vedem cu bine prin păduri! (Erată. Pe măsură ce intrăm spre toamnă târzie și iarnă, urșii devin agitați încercând să-și crească la maximum greutatea pentru hibernare. Aveți grijă, căutând feluri de mâncare, să nu deveniți unul!!)
