În perioada mai – septembrie 2020 la Muzeul Olteniei din Craiova (secția Istorie-Arheologie) a fost deschisă expoziţia temporară intitulată „Scuturile din Dacia”. La organizarea expoziției au participat nu mai puțin de 18 instituții muzeale, inclusiv Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare.
În cadrul expoziției au fost prezentate în condiții optime, câteva zeci de piese, scuturi, descoperite în perimetrul fostei Dacii. ″Anvergura națională a fost dată și de numărul mare de muzee care au contribuit cu piese la întregirea acestui ansamblu. Cele mai multe dintre obiecte au aparținut, cum era și firesc, epocii romane, însă nu au lipsit piese de scuturi celtice, dacice și vandale. Odată cu obiectele originale etalate, au fost expuse și reconstituiri dintre cele mai fidele, care, însoțite de explicațiile necesare, au făcut din expoziția «Scuturile din Dacia», un obiectiv demn de vizitat din cadrul Muzeului Olteniei Craiova″, a informat dr. Marius Ardeleanu, muzeograf la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare.
Lucrare științifică, unică în istoriografia românească despre Scuturile din Dacia
Muzeograful a mai arătat că expoziția a fost dublată și de apariția unei lucrări științifice, prima de acest fel în istoriografia românească, semnată de arheologul dr. Dorel Bondoc. „Scuturile din Dacia”. Este o lucrare apărută în condiții grafice excelente și adună pentru prima dată piese publicate și inedite legate de scuturile din Dacia (în special umbo-uri). În capitolul dedicat scuturilor vandale a fost republicat și umboul de fier de la Boinești, piesă unicat în Bazinul Carpatic, aflată azi, alături de alte piese de inventar dintr-un mormânt de incinerație descoperit la finele secolului al XIX-lea, în inventarul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș. Umboul din fier este de tipul „cu antenă” și lucrat din trei bucăţi. Partea arcuită a calotei (tablă cu grosimea medie de 0,3 cm, î=6,6 cm) a fost fixată de baza cilindrică cu ajutorul a 10 nituri plasate la o distanţă de 4 cm între ele. Partea superioară a calotei este profilată, prezentând cinci inele uşor reliefate. În acest loc a fost introdusă baza mai îngustă a „antenei”. Baza cilindrică a calotei (diametrul=11,7 cm) formează prin îndoire o bordură cvasiorizontală, fixată cu patru nituri dispuse axial, simetric (lipseşte unul). Capul acestor nituri este masiv, circular ornamentat cu un motiv cruciform, la bază cu profil unghiular. Expoziţia temporară a fost realizată de către muzeografii dr. Dorel Bondoc și Gabriela Filip și a avut un caracter arheologic, constituind un cadru optim de prezentare a celor mai valoroase piese din patrimoniul unor prestigioase muzee din România, alături de obiecte din patrimoniul Muzeului Olteniei, a precizat dr. Marius Ardeleanu.
