Nu mai este un secret că obiceiurile alimentare se formează din copilărie. Înveți să mănânci și înveți și să gătești alături de mama, sau de bunica.
Joaca în jurul rețetelor nu stârnește doar apetitul, atunci când te gândești la papa bun, ci este o lecție despre mâncare ca diversitate; mâncare ca sănătate; mâncare ca tradiție. Iar libertatea pe care o acordăm copiilor în luarea deciziilor alimentare trebuie îmbinată cu îndrumarea în descoperirea gusturilor, aromelor, dar și a poveştilor din jurul mâncărurilor.
De mici, copiii trebuie învățați ce înseamnă să mănânci sănătos, să cunoști compoziția alimentelor, cât de importante sunt anumite reguli de nutriție, de preparare, de depozitare a alimentelor… Noi credem că ei, copiii, nu sunt atenți la ce face mama în bucătărie. M-a contrazis Ioana, care, acum ea mamă fiind, îmi povestea cu lux de amănunte despre ritualul de duminică și felurile de mâncare puse pe masă în copilăria ei.
Așa încât, relația pe care o avem cu mâncarea este una extrem de importantă pe tot parcursul vieții. Nu trăim ca să mâncăm, ci mâncăm ca să trăim.
Viorica PÂRJA
