Vedem în jur oameni din ce în ce mai agresivi! Aproape că nu mai avem răbdare unii cu alții, ne enervăm, vorbim urât, iar când nu avem argumente, șfichiuim cu cuvintele și cel mai rău, cu palma sau cu pumnul. Sau cu orice poate răni pe cel care îl crezi adversarul sau dușmanul tău.
Întâlnim violența peste tot: în familie, pe stradă, la școală, în locurile publice, în mass-media… La copii, la adolescenți, la adulți! Indiferent de clasa socială! Factori favorizanți? Educația, situația materială, climatul familial, consumul de alcool, sau de substanțe interzise… Abuzul social, foamea, malnutriția, sărăcia, educația deficitară devin argumente pentru agresivitate și violență. Atitudinea ostilă, neîncrederea, comportamentul agresiv fac parte din diferitele aspecte ale societății contemporane.
Există norme și reguli – dar și credința că ele nu servesc la nimic, că e mai ușor să obții ce dorești încălcându-le. Că nu există protecție… sau că protecția vine prea târziu. Că dreptatea se face și se împarte mai bine de tine însuți.
Știm că „nu e bine” să rănești pe cineva, dar o palmă nu e bătaie. Știm că „nu e bine” să jignești sau să înjuri, dar omul mai scapă cuvinte urâte la nervi…
Să nu uităm, însă: copilul agresiv devine un adolescent și mai apoi un adult agresiv!
