În jurul Băii Mari, se află o serie de sate cu mulți țărani: Satu Nou de Sus, Groși, Chechiș, Dumbrăvița, Satu Nou de Jos, Cătălina, Ocoliș, Coltău, Mocira, Recea, care își vînd produsele agricole în piețele din municipiul reședință de județ. După 1990, tradiția a fost abandonată, jumătate dintre gospodari au renunțat să mai crească animale și să lucreze pămîntul, fie și-au vîndut terenurile intravilane și așa au apărut vilele cu etaj, în loc de grădini de legume și pomi fructiferi în livezile de lîngă casă. Betonul nu produce iarbă, iar cîinii nu dau lapte!…
Dispar țăranii
Am umblat cîteva ore prin Satu Nou de Sus și am constatat că sînt rare gospodăriile cu grajd, la putere fiind vilele cu garaj. Livezile clasice au fost abandonate în mare parte, terenul fiind pregătit pentru vînzare. În urmă cu 30 de ani, din fiecare gospodărie ieșeau pe pășune 1-2-3 vaci, pe cele 200 ha de pășune sătească erau 4 ciurzi. Azi, au rămas 200 de vaci, în 40 de ferme de tip gospodăresc, cu 2-4-6 vaci, una singură avînd 25 de capete.
Pășunea de 200 hectare ar ajunge pentru cele 200 de vaci, dar nu și pentru cele 500-600 de oi și capre. Suprafața de pășune a scăzut după ce mai multe hectare au fost vîndute pentru case, o parcelă de 4 ha a fost cedată penitenciarului, iar 20 ha sînt pregătite pentru un viitor … parc industrial. Așa că din 200 ha au mai rămas 150, deci e criză de pășune. (Legea e clară, se interzice scoaterea pășunilor din circuitul agricol, regula fiind înscrisă și în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană. Auzim că foștii primari din Baia Sprie sînt cercetați de DNA. Legea spune că pășunea e sfîntă, de pășunea și de pădurea sătească nu se atinge nimeni!)
Asocierea nu face minuni
Țăranii s-au asociat și au înființat Asociația Sătmăiana Satu Nou de Sus, care din 2007 primește subvenție pentru pășunea satului. În 2019, suma încasată a fost de circa 35.000 de euro. Banii au fost folosiți pentru lucrări de curățare a pășunii, cu utilaje specializate. Au fost administrate îngrășăminte chimice. Au fost făcute noi fîntîni și valauă (adăpători). Au fost săpate bazine în care să se adune apă pentru adăpat. Există și fîntîni, dar scosul apei cu găleata e lucru greu. Ar fi nevoie de pompe și hidrofoare, însă lipsește curentul electric. Cele cinci trupuri de pășune au fost înconjurate cu 5 garduri electrice, nu mai există păstori cu bota. Metoda este ieftină, însă are dezavantajul că nu e cine să scoată apă din fîntînă, cu găleata, la amiază.
Mai mult de jumătate dintre proprietarii de animale refuză să se înscrie în asociație, cotizația fiind de 10 lei pe cap de vacă pe an. Nu vor să plătească nici taxa de pășunat. Așa că majoritatea fermierilor își slobod vacile pe pășune și nu le pasă de nimic! Și crescători de oi și capre procedează la fel, sfidînd comunitatea (cu excepția unuia). Oameni buni, de sute de ani există ciurda satului, cu reguli clare. Iarna nu se pășunează nici cu vacile și nici cu oile. Dar în Satu Nou de Sus, ca de altfel în tot județul, turmele de oi iernează pe terenurile agricole ale gospodarilor.
Discriminarea pozitivă
Conducerea asociației a făcut sesizări la Primăria Baia Sprie și la Poliție, fără succes: „Dați-i în judecată pe cei care nu respectă perioada de pășunat!” Dar atunci ce rost are legea, ce rol au instituțiile statului (Primăria, Poliția Locală, Direcția Agricolă, APIA), dacă abuzurile făcute de proprietarii de ovine nu pot fi stopate?! Pășunea este proprietate publică a localității Satu Nou de Sus, administrată prin Consiliul Local Baia Sprie!
Maria Costin, str. Primăverii, ne-a povestit cum era pe vremuri. Femeile mergeau pe jos pînă la piața din Baia Mare, cu coșul plin de vînzărie, îmbrăcate în costumul popular, cale de 3 km. Preparau și lapte scopt, din lapte prins, smîntînă, brînză proaspătă și lapte dulce, specialitate ce azi nu se mai face. Are 80 de ani, mulge 2 vaci și trimite laptele crud cu mașina fiului, acasă la clienți din Baia Mare (preț 3 lei/l). Țăranii nu se pensionează niciodată.
Un fermier ne-a povestit cum romii de pe Craica fură lucernă și porumb de pe parcelele din preajma Uzinei electrice, unde sătmăienii au terenuri. Țăranul a anunțat telefonic poliția, echipajul de intervenție a venit în 5-6 minute, dar n-a făcut decît să-i legitimeze pe țigani și să le pună în vedere să nu mai fure. Păgubitul a întrebat de ce nu-i amendează, de ce nu-i duc la sediu, de ce nu le confiscă ștraful și calul?!… Polițiștii au răspuns că n-are rost, oricum nu plătesc amenda… (Situația este absurdă, de vreme ce polițiștii i-au surprins pe țigani în flagrant, dar nu le-au dat nici măcar o amendă!)
Țărani fără tîrg nu se poate
O problemă mare, ridicată de un fermier cu 6 vaci, este că tîrgul de animale din Baia Mare a fost desființat total, iar de doi ani sînt închise toate tîrgurile de animale din țară și țăranii sînt obligați să-și vîndă vițeii înțărcați, tăurașii grași și vacile reformate la abator, pe prețuri impuse. A venit și pesta porcilor, iar țăranii se pare că nu vor avea voie să crescă scroafe cu purcei și porci grași pentru vînzare. Patru fermieri, din cei opt cu care am vorbit, au spus că la toamnă își vor vinde vacile! Tendința națională este să scadă numărul fermelor și să crească numărul animalelor din exploatații. Dispar țăranii și apar fermierii, dar nu se înțeleg de la pășunea comunală, ar vrea-o doar pentru ei. Oameni buni, soluția cea mai bună este să exploatați pășunea comunală în comun!
