Mare parte din intelectualii din Maramureș privesc cu respect și considerație spre Cetatea Universitară Clujeană, mulți fiind absolvenți ai ei, care, la începutul acestui an, a împlinit un veac de la serbările oficiale de inaugurare a Universității „Dacia Superioară” din Cluj, în prezența regelui Ferdinand și a reginei Maria. Universitatea „Babeș-Bolyai”, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România, continuă tradiția Colegiului iezuit din Cluj, înființat în anul 1581. Prin Actul unificator din 1918, Universitatea a primit demnitate națională. Prin Decret Regal au fost numiți noi profesori, mulți dintre ei fiind transferați de la alte universități. Așa a fost cazul istoricului și arheologului Vasile Pârvan, care rostește lecția inaugurală – „Datoria vieții noastre” – în fața unei asistențe impresionante. Printre personalitățile care au luminat amfiteatrele s-au numărat Emil Racoviță, Alexandru Borza, Alexandru Lapedatu, Ioan Lupaș. Primul rector al Universității a fost Sextil Pușcariu. Prin vreme, acest înalt titlu universitar a fost onorat de nume prestigioase din varii domenii.
La începutul lunii martie 2020 au avut loc alegeri pentru noul rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Rectorului-academician, Ioan-Aurel Pop, expirându-i mandatul. În cursa pentru înalta demnitate s-au înscris Daniel David, psiholog, prorector responsabil cu cercetarea și Ioan Chirilă, teolog, președintele Senatului Universității. Noul rector a fost ales Daniel David, obținând 1026 de voturi, contracandidatului său revenindu-i 377. Cum se practică, în asemenea situații, alegerea este precedată de dezbateri pentru cunoașterea programului candidaților. Mi-a fost dat să văd o asemenea confruntare televizată între cei doi candidați. A fost o pildă de felul în care se pot face cunoscute proiecte necesare bunului mers al instituției. Calmul dialogului, argumentele utilizate, recunoașterea ideilor folositoare, eleganța contrazicerilor pe o temă dată au dat noblețe dialogului.
Nu am asistat la practici electorale de afectare publică a demnității umane. Riguros structurată, dezbaterea publică pentru funcția de rector a căutat soluții menite să asigure zona echilibrului, să sporească un entuziasm spre excelență la nivel didactic. Când s-au folosit fireștile săgeți, am constatat că ele aveau vârful tocit. Cine este noul rector? Daniel David are 47 de ani și este născut în Satu Mare. Este profesor de psihologie clinică și psihoterapie la Universitatea „Babeș- Bolyai”. Este absolventul universității al cărei rector a fost ales. A obținut titlul de doctor în psihologie și a urmat un program postdoctoral în Statele Unite ale Americii. Este profesor asociat al unei școli din New York și director pentru cercetare al Institutului „Albert Ellis” din marea metropolă americană. Și-a propus să fie un rector care creează și conservă normalitatea, în care colegii se pot exprima academic. Să asigure autonomia și democrația universitară. Să fie o universitate de clasă mondială (world class), care să exprime totodată valorile noastre fondatoare.
Am reținut un crez al noului rector: „Trebuie să fiu responsabil în ceea ce fac, iar asta implică să fiu uneori critic cu prostia, ignoranța și incultura, mai ales când sunt dublate de tupeu și promovate cu obrăznicie. Viața mea este ghidată de știință și sport. În știință nu orice părere contează, ci doar părerile informate, care pot duce la performanță.” David este autorul unor importante lucrări în domeniu. Am avut șansa să fiu prezent la prezentarea celei mai cunoscute lucrări a domniei sale: „Psihologia poporului român”, în care prezintă profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală. Evenimentul a avut loc, într-un cadru academic, la Săliștea de Sus, la celebrele colocvii de civilizație românească, eveniment cultural major în Maramureș și în țară.
Lucrarea se adresează nu doar specialiștilor psihologi, ci și specialiștilor din alte domenii ale științei, oamenilor de cultură, publicului larg și celor care fac politici naționale. Aduce în discuție patriotismul modern, țintind emanciparea poporului din care faci parte și sincronizarea acestuia cu spațiul internațional progresist, evitând exagerările. Autorul crede că este nevoie de o schimbare de paradigmă, deoarece patriotismul modern este tot mai important într-o lume globalizată, pentru a păstra diversitatea prin identități naționale progresiste și raționale. Cum afirma și Constantin Rădulescu-Motru, mentorul științific al noului rector: „Întâi lumina minții și pe urmă focul aprins al patriotismului”. Am auzit o expresie în orașul de pe Someș, potrivită pentru măsura evenimentului: când se mișcă Universitatea, se mișcă Clujul!
