Mecanizatorii agricoli care au lucrat, înainte de 1989, la secția pentru mecanizarea agriculturii din satul Cărbunar, comuna Dumbrăvița, s-au reîntîlnit în secție. Unitatea agricolă de stat a fost privatizată și din tot ce a existat acolo pe inventar, 20 de tractoare, 4 combine de recoltat cereale păioase, mașini agricole de toate felurile, magazie de piese și anvelope, hală de reparații, aparat de sudură, forjă, polizor, mașină de găurit, compresor, bazin de 5.000 l pentru motorină, copertine de oțel și tablă pentru toate tractoarele și combinele, n-a mai rămas nimic, totul a fost „privatizat”, vîndut la fierul vechi (pentru plata celor 170 de milioane de lei, sumă încasată de Fondul Proprietății de Stat de la cumpărător). La ora aceasta, nu se mai știe cine este proprietarul locului, căci din secție au mai rămas terenul gol, pe care au crescut pîlcuri de arini, și zidurile halei de reparații.
Foștii angajați (cu carte de muncă la Stațiunea pentru Mecanizarea Agriculturii SMA Copalnic Mănăștur, director ing. Aurel Șomcutean) s-au adunat cu greu, la ora stabilită erau doar 10 (Nelu Trif, Zachei Perhaița, Virgil Leon, Ionică Opriș, Maftei Marchiș, Gheorghe Urda – mecanic de secție, Dorel Sabo, Flore Lenghel, Gheorghe Rogojan – 86 de ani și Ștefan Tămaș) – foto. Într-o oră, au mai sosit încă 7 (Ilie Mihalca – 78 ani, Ovidiu Rad, Mihai Covaci, Ștefan Vălean, Ionuc Horincar, Alexandru Zetea, Liviu Oniga), iar 6 au absentat: veteranul Valentin Cupar din Chechiș (88 de ani), Gherasim Giurgiu, Vasile Marc, Gheorghe Dancoș, Nicolae Coroian, Augustin Medan, Mihai Cloșca (muncește în Germania) și ing. Gavril Glodeanu.
Foștii colegi de muncă au aprins o lumînare și au păstrat un moment de reculegere în memoria celor decedați: ing. Gavril Șike, ing. Nicolae Rad, Găvrilă Goja, Gheorghe Varga, Viorel Ștef și Petre Pop, fiind pomenit și ing. Virgil Grobei, directorul Trustului pentru Mecanizarea Agriculturii Maramureș, decedat în 2017, la 86 de ani.

După rugăciune, și-au amintit de anii de demult. Cei mai în vîrstă (88, 86, 78, 75 de ani) nu mai pot munci, însă „pensionarii tineri” (70-73 de ani) nu se plîng de pensie (între 1.300 lei și 1.600 lei), căci încă lucrează în gospodărie (Dorel din Chechiș și Florea din Cărbunar țin cîte patru vaci, iar Maftei din Cărbunar ară, discuiește și seamănă holdele micilor fermieri).
Cei din generația de 50 de ani sînt salariați: Ovidiu la ambulanță, Nelu transportă elevii la școală, Ionică e stivuitorist la Faimar, Ștefan conduce TIR-ul prin Europa, Liviu face naveta la Aramis, Zachei muncește de 25 de ani la AMISA, Leon e sobar, iar doi colegi lucrează la UACE Dumbrăvița.
Întîlnirea era programată pentru două ore, însă limbile s-au dezlegat și a mai durat două. Întîmplările au reapărut de undeva din memorie și multe ar mai fi fost de spus…, însă se înnopta și gazda, tanti Ileana Mihalca, trebuia să strîngă masa din pavilionul de vară.