Într-o zi ca de vară-n octombrie, am trecut din nou peste Apă, împreună cu 3 vechi prieteni îndrăgostiți de 3 decenii de oamenii din România Mică! Așa numea regretatul ziarist Ion Mihalca din Apșa de Jos Maramureșul din dreapta Tisei, unde eu am fost pentru prima dată în 1962 peste podul de cale ferată îngustă Cămara Sighet-Biserica Albă.
După 1990, mai exact după 1991, când Ucraina a devenit independentă, relațiile dintre cele două țări au fost din ce în ce mai bune, iar ucrainenii și românii, rudeniile de pe cele două maluri ale râului de frontieră s-au putut vedea mai des. Așa am participat des și noi, la sărbătorile organizate de asociațiile culturale românești din Transcarpatia sau de administrațiile celor două regiuni vecine: Transcarpatia și Maramureș. S-au întețit relațiile cultural artistice- educative și vizitele reciproce. S-au legat trainice prietenii.
Lansare de carte la Centrul de Informare al României
În clădirea Primăriei Solotvino, funcționează acest Centru deschis printr-un proiect transfrontalier de către Ministerul Românilor de Pretutindeni. Alături de primarul orășelului, Gheorghe Uhali, de diplomați și funcționari ai Consulatului României la Solotvino s-au aflat numeroși prieteni din conducerile celor două asociații partenere în proiectul transfrontalier ”Maramureș-Solotvino” și „Nadia” sau celorlalte asociații și uniuni ale românilor din Transcarpatia „Coșbuc”, Mihalyi de Apșa, „Dacia” sau „Tineret”.
Șefa Centrului, Anuța Dan, ne-a urat bun venit la lansarea cărții Oglinzile Nordului. Din dreapta Tisei, la Cernăuți, scrisă de Gheorghe Pârja. Volumul editat recent de Biblioteca Județeană” Petre Dulfu” din Baia Mare are 288 de pagini. Moderator al întâlnirii: Dr. Teodor Ardelean, director al Bibliotecii Județene ”Petre Dulfu” (care are o filială și la Biserica Albă, din anul 2000).
E.Sa Florin Pârvu, consulul României la Slatina: „Mă bucur să fiu astăzi din nou în mijlocul dvs. și sunt onorat să vă cunosc pe dvs. oaspeții sosiți astăzi la Solotvino. Am reușit să parcurg câteva pasaje din această carte interesantă și țin să felicit autorul pentru contribuțiile aduse. Ceea ce am remarcat în mod deosebit este sufletul pe care autorul l-a pus în această carte, că vorbește despre unitate și românii din dreapta Tisei. Am reușit și eu în scurtul timp de când sunt aici să cunosc românii din dreapta Tisei şi vă spun că sunt cel mai mândru că există asemenea oameni în acest Maramureș istoric. Am cunoscut profesori, copii, membri ai comunității și vreau să vă asigur că încercăm să avem o relație foarte bună. Încercăm să avem o relație bazată pe onestitate și a face lucruri pentru că eu sunt adeptul a face lucruri nu a vorbi fără să avem niciun rezultat. Prin urmare, revenind la carte, apreciez autorul pentru discursul interesant pe care l-a avut în acest volum și vă asigurăm în continuare de toată cooperarea noastră instituțională, Consulatul fiind deschis și disponibil pentru activitățile cultural-educative ce vor avea loc în viitorul apropiat, pe termen mediu și lung”.
Teodor Ardelean: „Chestiunea fundamentală care trebuie să ne rămână tuturor pe retina memoriei este că întâlnirea de astăzi trebuie să întrețină sufletele românești de aici, să le mențină și întărească pe mai departe prin această activitate, prin această întrunire. Dincolo de lucrările care se petrec pe această lume, cea mai importantă este marea lucrare a sufletului românesc, prin tot ce au lucrat înaintașii până acum ca să se păstreze cultură, limbă, civilizație românească în întregul areal în care ne-a așezat Dumnezeu pe Pământ. Marea lucrare pe care o facem noi astăzi, fiecare după puterile lui, învrednicirile, rosturile, de la dl consul, la dl primar, la noi cei veniți din stânga Tisei și toți ceilalți prezenți astăzi aici. Nu trăim degeaba pe acest pământ. Esența e să putem realiza solidaritatea cu virtutea de sentiment național de limbă, de cultură, de civilizație, de când Dumnezeu a lăsat să se încurce limbile la Turnul Babel. De atunci vorbim limbi diferite. Și interesele sunt diferite Suntem aici, într-un Maramureș istoric, în care voi ați rămas două treimi aici, iar noi am rămas dincolo! În consecință, noi nu revendicăm teritorii. (…) Masa spirituală ne vine din lectură. Aici v-am adus o carte de hrană spirituală scrisă de ziaristul și poetul sensibil Gheorghe Pârja, membru al Uniunii Scriitorilor din România, un maramureșean autentic. Este cel mai bun exponent al graiului public pe care l-a exprimat gândirea jurnalistică românească în acești 30 de ani pe relația cu Basarabia (volumul Ochii Basarabiei) și acum, pe relația cu Maramureșul din dreapta Tisei și cu Bucovina. Este o lucrare din care și dvs. faceți parte. Această carte este cartea neamului. Este o carte care s-a scris în timp. Am venit cu aceste Oglinzi ale Nordului mai întâi la voi (la Cernăuți vom merge luna viitoare)pentru că aici este frățietatea fundamentală.”
Poetul, demnitarul Gheorghe Mihai Bârlea, fost prefect și senator, a vorbit despre primele contacte ale ziariștilor de la Graiul Maramureșului cu românii din Transcarpatia, după 1989, despre primele întâlniri cultural-artistice transfrontaliere organizate de Asociația „Coșbuc” din Slatina și directorul Casei de Cultură din Sighet, Spiridon Pralea, azi, funcționar la Consulatul din Slatina). ”E incredibil cum au trecut anii, aproape 3 decenii de când ne știm. Parcă a fost alaltăieri! Ieșeam dintr-un timp istoric care ne-a despărțit. Ziaristul este un excelent intermediar între cetățean, comunitate și timpul viitor. Gheorghe Pârja lasă mărturii durabile despre noi, despre români. Se spune că suntem produsul unei culturi și civilizații a oralității care ne-a dat identitate. Avem folclor extraordinar, avem tradiții, avem o unitate a limbii noastre care este cea mai puternică mărturie a identității noastre. Aici, la dvs. s-a întâmplat miracolul bine-venit de a nu vă pierde identitatea, limba. Această carte are rolul de a ne restitui pentru memoria noastră debutul acestor relații frățești, prietenești. Cartea este un document jurnalistic, literar, un document de suflet. E o dovadă cât de puternic poate să iubească un jurnalist redescoperirea unui spațiu identitar. Nu știu dacă dintre cei prezenți astăzi aici este cineva care să nu se regăsească în această carte. Întâmplător, suntem cu toții actori în intervalul acesta de timp în relațiile dintre noi încât acum suntem atât de familiali”.
Gheorghe Pârja „În această carte povestesc memoria Maramureșului istoric, a românilor din dreapta Tisei, în viziunea personală, de familie eșuată tragic, pe care o aveam în mine încă dintr-o copilărie timidă. Pe scurt, prima nevastă a tatălui meu Gheorghe a fost de aici. La prima descindere din 1990, prima preocupare a fost să-mi descopăr rădăcina acestei familii. Această carte s-a născut din acea insistență interioară să urmăresc fenomenul românesc, dar are și o componentă de documentare. Prin această carte am descoperit lumea. Am avut șansa să fiu pe șantierul arheologic de la Peri-Grușevo, iar azi am fost la Muzeul de Istorie și Etnografie al românilor din Transcarpatia, acasă la familia Ileana și Ion Botoș, un lăcaș extraordinar. M-am îndrăgostit de cultura și emoția acestui muzeu-document.
A fost o datorie de român, de maramureșean să vă dăruiesc această carte prefațată de Ilie Zegrea de la Cernăuți. Postfața este semnată de Teodor Ardelean”.
Prof. Gheorghe Moiș, prof. Ion Huzău, prof. Mihai Opriș, dr. Ion Botoș, Vasile Ona-Jotu au dus elogii și mulțumiri autorului Gheorghe Pârja, iar directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” i-a promis lui Florentin Năsui că îl va ajuta să publice volumul său aflat în lucru: Un sfert de veac printre românii de dincolo de Apă.
