În ultimii ani, litoralul românesc a devenit o destinație, mai de voie, mai de nevoie, pentru mulți români, datorită tichetelor de vacanță cu care au fost cadorisiți bugetarii. Operatorilor de turism din stațiunile românești li s-a dat o șansă nesperată să ne convingă de faptul că bucata de litoral de la Marea Neagră, administrată de țara noastră, poate fi o destinație rezonabilă pentru sezonul estival (în competiție cu Bulgaria, Turcia, Grecia și Croația, tot mai căutate de români, de câțiva ani încoace, pentru servicii de calitate şi la prețuri relativ mici).
# Trasee spre litoral
Dacă alegi să faci deplasarea cu un autoturism (alternativa ar fi autocarul, trenul sau avionul), ai libertatea să-ți alegi traseul, să faci câte opriri dorești și să vizitezi și alte obiective (iar România este spectaculoasă la acest capitol). Din nordul țării spre litoral, sunt mai multe trasee pentru care poți opta: 1. Bistrița, Tg. Mureș, Valea Prahovei (în zona Comarnic-Bușteni se circulă cu dificultate); 2. Cluj, Alba Iulia, Sibiu, Valea Oltului (Trasfăgărășan sau Transalpina) (este cel mai spectaculos și cel mai operativ traseu în ciuda faptului că trebuie să traversezi Bucureștiul; centura capitalei e de evitat); 3. Prin Moldova, via Borșa – Vatra Dornei sau Bicaz – Piatra Neamț, apoi Foșani, Buzău, Urziceni.
De regulă, la unitățile de cazare de pe litoral, check-in-ul se face după ora 16. În principiu, poți să ajungi la această oră, dacă pornești devreme din Baia Mare și nu oprești prea des pe traseu. În schimb, hotelul poate fi … loz-în-plic. Dar dacă ai citit cu atenție recenziile de pe site-urile de specialitate, nu prea ai cum să nimerești într-o locație nepotrivită.
# Evoluții pozitive
În raport cu o „poză” a litoralului românesc din urmă cu zece ani, în prezent se poate spune că situația s-a îmbunătățit. Hotelurile și restaurantele au fost renovate prin intervenții masive, nu doar de suprafață. În mare măsură, calitatea serviciilor e alta. Tot mai mulți operatori au optat pentru masă în regim all inclusive sau bufet suedez (demipensiune). Plajele sunt ceva mai curate. Hotelurile care se respectă (indiferent că sunt situate chiar lângă mare sau într-o altă zonă a stațiunii) au concesionat bucăți de plajă și le-au dotat cu șezlonguri, umbrele și măsuțe (pe care le închiriază, dar e civilizat și confortabil).
# Metehne tipic românești
Dar să nu ne imaginăm că totul e roz pe litoralul nostru. Din păcate, s-au conservat multe metehne tipic românești. Cel mai mare păcat este indolența administrației locale, care nu face nimic pentru bunăstarea turiștilor, deși încasează taxe și impozite de la operatorii din turism. Trotuarele sunt înguste și denivelate. Spațiile de parcare sunt insuficiente și prost administrate. Salubrizarea lasă de dorit. Foișoarele pentru salvamari sunt puține, nedotate și prost amplasate. Încă mai sunt comercianți tuciurii care agasează turiștii aflați la plajă cu produse contrafăcute și cu poeziile lor deocheate. În stațiuni, parcă nu mai sunt atâtea tarabe cu marfă turcească; în locul lor au apărut magazine (cu produse mai scumpe de 2-3 ori decât cele din țară). Dar marele inconveninent este că nu se poate plăti cu cardul aproape la nici un comerciant. Nici bancomate nu sunt prea multe în stațiuni. Seara, terasele își atrag mușteriii prin aceiași strategie demodată: muzică lăutărească (sau manele) cu volumul dat la maximum. Rezultatul e o osmoză de ritmuri sacadate, de prost gust.
# „Mă-ntorc la tine iar și iar, mare albastră…”
Evident, sunt și zone exclusiviste, pentru care plătești un tarif corespunzător în raport cu serviciile oferite.
Una peste alta, litoralul românesc are un farmec incontestabil, o plajă cu nisip fin, o apă relativ curată și acel ceva care te face să te întorci mereu, împovărat de nostalgii. Vorba unui șlagăr interpretat de Daniel Iordăchioaie, remixat de curând de Dorian: „Mă-ntorc la tine iar și iar, mare albastră / Cum se întoarce valul tău veșnic la mal…”
Dorin ȘTEF
