Joi, 20 august 2019, de Tăierea Capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească în Altarul de Vară al Mănăstirii Pietroasa din Borşa, cu ocazia hramului, stareţă stavrofora Ioanichia Timiş.
Sfânta Liturghie
Din soborul slujitor de peste 40 de preoţi şi diaconi, au făcut parte Pr. Mihai Chira, protopopul Vişeului, Arhim. Teofil Pop, stareţul Mănăstirii Moisei, Protos. Ambrozie Piticari, duhovnicul mănăstirii, Pr. Marcel Oprişan din Bârsana, Pr. Gavriş Vancea din Săliştea de Sus, Pr. George Magdău din Şieu, preoţi de pe Văile Izei şi Vişeului, din Borşa, de la cele 7 biserici şi 4 mănăstiri, preoţi din alte părţi ale Episcopiei.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Psaltic „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu, dirijat de George Florea. La Chinonic au cântat Corul bisericii din Şieu, dirijat de Mariţa Florea, tânăra Silvia Horj din Borşa şi Corul bisericii din Bârsana, dirijat de preoteasa Maria Oprişan.
Mai multe mii de credincioşi au urcat spre Mănăstirea aflată sub Muntele Pietrosul din Borşa, unde se află Mănăstirea Pietroasa, ea fiind situată în calea montaniarzilor, care se roagă în biserica mănăstirii înainte de ascensiunea spre acest vârf foarte înalt. Curtea mănăstirii a fost arhiplină, după ce credincioşii au venit de la umbrele din jurul mănăstirii şi din biserica mănăstirii, în curte, pentru a face o fotografie de aducere aminte despre acest pelerinaj. Biserica mănăstirii a fost târnosită anul trecut cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”, în prezenţa unei mulţimi de credincioşi ca anul acesta.
Mulţime de părinţi, care urmează să plece înapoi în străinătate la lucru, au venit cu copiii lor mai mici sau mai mari pentru a primi binecuvântare, pentru a primi Trupul şi Sângele Domnului, cei mici şi cei care s-au spovedit, precum şi o parte dintre adulţi. Mulţi nu s-au putut răbda şi au imortalizat cu telefonul mobil marea mulţime de credincioşi, în fundal cu Munţii Pietrosul Rodnei. Numele Pietroasa vine de la faptul că mănăstirea se află exact sub Muntele Pietrosul Rodnei, al cărui nume l-a luat, maica stareţă fiind născută pe aceste locuri, iar mănăstirea a fost ridicată pe pământul strămoşesc, ea vrednicindu-se aici cu încă două surori de sânge.
Cuvântul de învăţătură
Pentru credincioşii prezenţi, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a ţinut un cuprinzător cuvânt despre Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul şi timpul în care a propovăduit. A vorbit atât de frumos Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin, încât de îndată ce a început să vorbească, lumea a părăsit locurile umbroase şi a venit în faţa Altarului de Vară, în căldura mare, ca să asculte predica mult folositoare şi interesantă. De abia atunci s-a putut vedea cât de mulţi creştini au fost la acest hram, deoarece au umplut incinta, destul de largă.
Vorbind despre faptul că în luna august, în Borşa, ca şi în alte localităţi din România sosesc în concediu cei plecaţi la muncă, se poate explica de ce a fost atât de multă lume creştină la Mănăstirea Pietroasa Borşa, mai ales că aici au venit credincioşi din Moisei şi din localităţi de pe cele două văi, Iza şi Vişeu.
În primul rând, Preasfinţitul Părinte Iustin a explicat de ce este aşezată această sărbătoare la sfârşitul anului bisericesc:
„Faptul că sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul este aşezată în 29 august, ziua martiriului său, fiind decapitat de Irod în 29 august, ultima lună a anului bisericesc, pentru că la 1 septembrie începe noul an bisericesc, ar putea simboliza faptul că, chipul acestei lumi văzute va trece, deoarece, la sfârşitul istoriei, la sfârşitul lumii, la venirea cea de – a doua a Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos cerul şi pământul se vor schimba. Vor fi purificate şi va fi un cer nou şi un pământ nou. Aşa spune cartea Apocalipsei. Deci, aşa cum vedem noi, lumea, cândva, va avea un sfârşit şi totul va fi schimbat şi omul însuşi va fi transfigurat.”
Apoi Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a vorbit despre cele trei mari sărbători din luna august:
„În această lună august sunt trei sărbători importante: sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului, în 6 august, în mijlocul postului Adormirii Maicii Domnului, sărbătoarea sau praznicul împărătesc al Adormirii Maicii Domnului, zi de mare pelerinaj la sfintele mănăstiri, sau Sfântă Măria Mare, cum este numită în popor, aşezată la mijlocul lunii, în 15 august, şi Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, la sfârşitul lunii, în 29 august. De ce sunt aşezate trei sărbători importante, una închinată Mântuitorului şi praznic împărătesc – Schimbarea la Faţă – alta Maicii Domnului – Adormirea Maicii Domnului – în 15 august, şi alta închinată Sfântului Ioan Botezătorul, în 29 august, pentru că aceasta este triada. Sunt cele trei persoane care vor sta de faţă la Judecata de Apoi. În icoana Deisis a Bisericii noastre Ortodoxe, a Dreptului Judecător, Mântuitorul stă pe tron, deci la a doua venire nu va mai fi blând şi smerit, păstorul cel bun, care caută oaia cea pierdută. Ne-a căutat o dată. Dacă ne-a găsit, bine, dacă am fost plecaţi prin munţi şi ne-am ascuns de El, nu este vinovat Hristos că nu ne-a găsit. Noi ne-am ascuns de Dumnezeu şi nu ne-a găsit. Noi nu ne-am lăsat găsiţi de Hristos. Deci va veni nu ca blând păstor, care îşi pune viaţa pentru oile sale, ci ca Drept Judecător, având în mâinile Lui răsplata, ca să răsplătească fiecăruia după faptele lui. Sfântul Ioan Botezătorul este în icoană şi lângă Tronul Mântuitorului, Maica Domnului de-a dreapta, Sfântul Ioan Botezătorul de-a stânga, pentru că el este înaintemergătorul Domnului în toate: şi în naştere, şi în predică şi-n martiriu. A murit decapitat înainte de a muri Mântuitorul Iisus Hristos pe Cruce pentru noi şi pentru a noastră mântuire.”
Ultimele referiri au fost despre ce trebuie să reţinem despre această sărbătoare:
„Astăzi, când sărbătorim martiriul Sfântului Ion Botezătorul pentru Hristos, pentru Dumnezeu, pentru adevăr, pentru păzirea Poruncilor şi a Legii Sfinte, trebuie să înţelegem şi să reţinem următoarele lucruri: că s-a născut într-o familie cu viaţă morală, cu viaţă sfântă, preoţească, din părinţii Drepţii Zaharia şi Elisabeta; că de sărbătorile noastre, ziua naşterii, numelui, nu se cuvine să facem un ospăţ lumesc şi o petrecere păcătoasă, care să ne ducă la pierderea raţiunii şi înţelepciunii, ci trebuie să-I mulţumim lui Dumnezeu că ne-a dat darul vieţii, că ne-a adus din nimic la existenţă. Şi apoi, să fim creştini buni, iubitori de Dumnezeu, după pilda Sfântului Ioan Botezătorul.”
