Vladimir Bardai – preşedintele Asociaţiei „Young Roma” Maramureş – a început în acest an să disemineze o parte din informaţiile colectate în cadrul documentărilor sale pentru cercetarea pe care o face despre viaţa rromilor din judeţul nostru şi nu numai. Până în prezent, tânărul s-a deplasat în comunităţile rrome atât amplasate în zone urbane, cât şi în spaţiul rural, reuşind să pătrundă nu doar în cercul cutumelor, ci şi în cadrul vizual definit de-a lungul istoriei de agresiuni ori discriminare. Cel mai probabil, lucrarea va fi finalizată în anul 2022, nu înainte ca Vladimir să întreprindă o călătorie la origini, şi anume în India.
Cele mai importante aspecte ale culturii rrome de la exod încoace
Reporter: În ce stadiu al cercetărilor te afli cu documentarea pentru lucrarea despre viaţa rromilor?
Vladimir BARDAI: Sunt în stadiul în care adun şi clasific informaţiile şi momentele petrecute alături de oamenii din comunităţile rrome şi nerrome, momentul în care particip la evenimentele care vizează minoritatea rromă la nivel local şi naţional. Este stadiul în care adun şi cumulez informaţia în cantitatea cea mai mare, stadiul în care trăiesc momentele de impact care reflectă dogmele şi cutumele etnicilor rromi.
R.: Care sunt principalele tematici abordate şi care e motivul pentru care le-ai ales?
V.B.: Tematicile abordate privesc şi cuprind aspectele cele mai importante ale culturii rrome de la exod (anul 400 d. Hr.) încoace până la atestarea documentară în Principatele Române. Situaţia actuală a comunităţilor de rromi la 160 de ani de la abolirea teoretică a sclaviei, mai puţin de 70 de ani de la Holocaust, şi deportările mareşalului Antonescu în Transnistria, perioada interbelică şi comunismul. Cercetarea vizează şi diferenţele între comunitatea rromă tradiţională care se ghidează după principalele valori: pakiv (respect), chachipo (adevăr), lajavo (ruşine), solah (jurământ), lacipen (bunătate) şi comunitatea rromă modernă aflată în aşa-numitul proces de ghetoizare, segregate locativ sub forma unor ghetouri. Rolul femeii şi al familiei în cultura rromă, politicile şi conceptul de discriminare sunt şi ele tematici abordate în cadrul cercetării. Motivul abordării acestor teme a fost şi este lipsa acută de informaţii clare şi concise, un soi de abecedar care să vizeze aspectele legate de comunitatea rromă, o carte care să fie la îndemâna cititorului de rând care doreşte să afle informaţii şi/sau să studieze mai în detaliu cultura rromă.
Îmbunătăţiri semnificative în ceea ce priveşte domenii importante
R.: În ce comunităţi te-ai deplasat pentru cercetări? Care sunt observaţiile tale?
V.B.: Mă deplasez cu precădere în comunităţile aferente municipiului Baia Mare, ele sunt cele mai apropiate şi cele cu cea mai mare încărcătură de informaţii, cu oameni binevoitori. În funcţie de acţiunile pe care le avem programate în cadrul Asociaţiei „Young Roma” Maramureş plec şi-n comunităţi din judeţul Maramureş şi nu numai. Ultima dată, am vizitat comunitatea de rromi din Remetea Chioarului în cadrul unui proiect POCU. Observaţiile mele referitoare la comunităţi sunt diverse şi variate, eu tot timpul am mers pe principiul de a vedea pozitivul şi lumina albă a acestor comunităţi. Pot să spun că am observat îmbunătăţiri semnificative în ceea ce priveşte domeniile importante: educaţie, sănătate, acces la informaţii, ocuparea locurilor de muncă, rata abandonului şcolar în scădere. În comunităţile urbane am observat o alterare a cutumelor şi dogmelor tradiţiei raportate la modernism şi procesul de românizare a tradiţiei. La sat, comunităţile sunt mai compacte şi mai omogene, din acest punct de vedere modul de organizare este mai ermetic, se păstrează cu stricteţe şi rigoare cele învăţate de la bătrâni şi transmise din generaţie în generaţie.
R.: Care e imaginea femeii rrome în această comunitate şi cum a evoluat aceasta în timp?
V.B.: Femeia din comunitatea rromă reprezintă elementul fundamental care susţine şi se îngrijeşte de familie şi de unitate. Deşi, în mare parte, femeile sunt lipsite de educaţia formală din cauză că sunt nevoite să stea acasă şi îşi exercită cu mândrie rolul de mamă/soră mai mare şi de femeie casnică, deopotrivă ele sunt elementul de legătură care facilitează procesul de comunicare/ empatie şi asertivitate între casă şi comunitate, femeia este responsabilă de educaţia timpurie a copiilor, cu precădere a fetelor care vor ajunge la rândul lor mame şi soţii.
„Comunitatea rromă a început să se educe”
V.B.: Femeia susţine şi îngrijeşte familia, sprijină bărbatul în tot ceea ce întreprinde şi face, fertilitatea femeii din comunitate este pusă la mare valoare în dogmele tradiţiei rrome. În timp, statutul femeii rrome a suferit o serie de modificări datorită nuanţelor de modernism apărute în societate. În momentul de faţă, femeia rromă are parte de educaţia formală, are parte de activitate profesională şi, cel mai important aspect, din punctul meu de vedere, este că femeia rromă a început să fie activă din punct de vedere civic, implicarea lor în mişcarea rromă fiind una de mare importanţă ţinând cont că, în trecut, nu aveau dreptul să se implice în alte acţiuni decât cele ce privesc familia.
R.: Cum a fost perceput, de-a lungul timpului, conceptul de discriminare în comunităţile rrome?
V.B.: Conceptul de discriminare a fost perceput, de-a lungul timpului, de către comunităţile de rromi ca fiind factorul care a ridicat cele mai mari probleme din afara comunităţii, rromii au început să fie discriminaţi încă de la prima lor atestare documentară în Europa. Percepţia din partea comunităţii rrome nu s-a schimbat de-a lungul timpului. Dacă, la începuturi, rromii erau subjugaţi din toate punctele de vedere, fiind consideraţi rasă inferioară, după anul 1990 situaţia a devenit mai favorabilă din acest punct de vedere. Comunitatea rromă a început să se educe şi să răspundă în mod corect şi diplomat la agresiunile şi discriminarea provenită din partea comunităţii majoritare. Asociaţiile şi instituţiile care militează pentru drepturile minorităţilor din ţară şi de la nivel european luptă cu străşnicie cu cazurile de discriminare. Politicile statului şi ale Consiliului Europei pedepsesc dur actele de discriminare dacă acestea sunt reclamate de către cei oprimaţi.
Conferinţe pentru publicul larg
R.: Pe când preconizezi finalizarea cercetării?
V.B.: Aş vrea să fac câteva vizite în afara ţării, să vizitez câteva comunităţi de rromi, vizez şi o excursie în India pentru o documentare cât mai concretă şi clară din punct de vedere informaţional. Dar mi-am propus ca până în anul 2022 să temin lucrarea pentru a putea fi accesată de publicul larg.
R.: În paralel, ai avut câteva expuneri legate de documentarea ta. Unde au avut loc şi ce subiecte din cercetare ai ales?
V.B.: Da, am început de ceva vreme să diseminez informaţii sub forma unor conferinţe publice susţinute în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare. Temele conferinţelor au fost următoarele: Istoria, cultura și dogmele unui popor milenar (11 martie), Femeia în comunitatea rromă (25 martie) şi Conceptul de discriminare, Aspecte pozitive și negative în contextul socio-cultural European (23 mai). Tematicile alese au vizat unele din cele mai importante aspecte pe care am ales să le expun sub forma acestor conferinţe pentru a veni în ajutorul publicului larg care este interesat şi doreşte să afle informaţii despre comunitatea rromă din Europa şi România.
