Asociaţia producătorilor de produse tradiţionale doreşte să reia o acţiune pe care a mai desfăşurat-o anii trecuţi şi anume aceea de a educa elevii să mănânce mai sănătos. Astfel, producătorii vor să îi aducă pe copiii de la oraş în fermele proprii, să vadă cum cresc animalele, cum se produc produsele tradiţionale şi în final să le guste.
Campania nu este nouă, Asociaţia producătorilor făcând-o şi anii trecuţi în colaborare cu instituţii ale statului: „Vrem să reluăm practic o campanie pe care noi am mai făcut-o anii trecuţi, adică să aducem copiii la noi, în unităţile din cadrul Asociaţiei producătorilor de produse tradiţionale, să vadă cum creşte iarba, cum o mănâncă văcuţa, cum creşte porcul şi cum se obţin produsele tradiţionale din carne. De asemenea, să guste din ele. Eu aş dori să-i învăţăm pe copii să mănânce pâine cu untură, care este mult mai sănătoasă decât alte produse unse pe pâine. Eu am mai trimis untură, unde am văzut că s-au mai organizat tabere în această vară. Untura este mult mai sănătoasă decât margarina şi chiar decât untul, că şi acesta are câteodată chimicale în el. Iar la gătit, nici nu mai spun că untura este foarte bună şi sănătoasă.
produse tradiţionale
În procesul de ardere a grăsimilor se degajă amid-acrilic, o substanţă toxică, care-i cancerigenă. Cea mai mare cantitate din această substanţă se eliberează atunci când prăjim în grăsimi vegetale. Mai puţin însă la grăsimile animale şi în special la grăsimea de mangaliţa. Există studii concrete care atestă acest fapt. Acesta este şi motivul pentru care am dori să-i învăţăm pe copii să mănânce «pită cu unsoare», cum o ştie toată lumea. Mai mult, să-i determinăm şi pe părinţi să le pregătească aşa ceva. Vom relua şi discuţia cu Inspectoratul Şcolar, deoarece anii trecuţi această acţiune a noastră s-a derulat în trei: ISJ, Primăria Municipiului Baia Mare şi Asociaţia producătorilor. Administraţia locală din Baia Mare ne-a asigurat practic transportul copiilor din Baia Mare”, a explicat Ioan Tătăran, Asociaţia produtătorilor de produse tradiţionale.
Elevii de clasele I-IV reprezintă grupul ţintă
Vizaţi în acest proiect sunt copiii de la oraş, elevi în ciclul primar, care prind cel mai repede informaţia: „Ne focusăm pe elevii de clasele I – IV, de la oraş, că cei de la ţară cunosc deja produsele. Şi anii trecuţi i-am adus în ferme, au văzut cum cresc animalele, apoi cum se procesează carnea, iar în final au degustat aici la noi din produse. Multă lume găteşte cu ulei care e rafinat şi conţine chimicale, care e făcut cum e făcut, însă gătitul cu untură este mult mai sănătos. Am reuşit să convingem şi în Bucureşti mai multe restaurante să gătească cu untură în loc de ulei, mai ales cartofii pai să-i facă în untura de mangaliţa. În aceasta există între 60 şi 70% acizi graşi nesaturaţi. La porcul de complex proporţia e invers, adică 70% dintre acizii graşi sunt saturaţi, care nu sunt aşa de sănătoşi. Porcul, de orice rasă ar fi, dacă e crescut în sistem gospodăresc, să-l vadă soarele, să mănânce mâncare naturală, să trăiască mai mult, e mai sănătos dacă îi consumi carnea. Însă dacă tai porcul la 153 de zile, cum se întâmplă în sistemul convenţional, el nu are ţesuturile maturate. E plin de toxine carnea, în primul rând uraţii. Foarte mulţi se plâng că au gută. Poi dacă mănâncă carne de pui sacrificat la 42 de zile, sau de porc la 153 de zile, atunci e clar că acestea sunt pline de toxine, mai ales uraţi. Animalul ar trebui să aibă cel puţin un an până îl sacrifici, iar puiul de găină măcar trei luni. Dar vedeţi, ca să obţină producţie mai ieftin şi repede, mulţi recurg la aceste metode. De asemenea, lumea zice că mănâncă ieftin, dar nu-şi dă seama cu ce costuri pe viitor. Nici valoarea nutritivă nu este aceeaşi la o carne slabă calitativ. Produsele noastre se bazează în mare parte pe carne provenită din mangaliţa şi bazna. Însă toate, chiar şi cele din porcul normal, nu conţin aditivi alimentari, adică produse alimentare după reţetele clasice”, a conchis producătorul.
