Recentul număr al revistei „Nord Literar” (7-8/iulie-august 2019) îl are ca oaspete în paginile sale pe scriitorul Mircea Cărtărescu, care, prezent fiind la cea de-a optsprezecea ediție a „Festival Internazionale delle Letterature di Roma” (4-27 iunie 2019), a avut amabilitatea de a acorda un interviu doamnei Julia-Sandra Vîrsta (maramureșeancă stabilită în Italia), oferit spre publicare revistei băimărene. În dialogul purtat, Mircea Cărtărescu vorbește despre atitudinea civică a scriitorilor, despre copilărie ca imagine a paradisului, despre trecerea de la poezie la proză, despre tema singurătății ce predomină în scrierile sale („Scrisul meu este o permanentă căutare de sine, o căutare a identității personale”), despre alte etape din laboratorul de creație și ale crezului său artistic. În final, scriitorul este rugat să adreseze un gând maramureșenilor: „Mie îmi plac maramureșenii foarte tare, mi se par niște oameni dintr-o bucată, aș vrea ca toți românii să fie ca ei. (…) să păstreze întotdeauna o conștiință civică, să le pese de ce se întâmplă în România, pentru că este țara lor și pentru că au o datorie față de semenii lor”.
În cronica acestui număr, Gheorghe Glodeanu prezintă volumul Ioanei Bud, Corespondența de dragoste în literatura română – un studiu riguros și bine documentat despre poetica genului epistolar, în care autoarea investighează exemple elocvente din literatura română (Eminescu – Veronica Micle, Gala Galaction – Zoe Dumitriu-Marcoci, Octavian Goga și muzele sale, Marin Preda – Aurora Cornu etc.) și din cea universală (Gustave Flaubert – Louise Colet, Honoré de Balzac – Laure de Berny, contesa Hanska ș.a.).
Prozatorul Marian Ilea a realizat, în colaborare cu artistul plastic Mircea Bochiș, un inedit volum, Pianina albă a amiralului Belô Poteka, subintitulat carte-obiect (Editura Ethnologica, Baia Mare, 2019) – „o strașnică năzdrăvănie tipografică”, după cum se exprimă Daniela Sitar-Tăut în cronica Ceci nʼest pas… un livre. „Peste proza niciodată cuminte a lui Marian Ilea sunt atașate traducerile plastice ale artistului, ca un ecou redundant, dar și distorsionat, care punctează elementele centrale, atipice și ilare ale fabulei” – lămurește exegeta.
Delia Muntean se oprește asupra volumului de miniepistole al poetului lugojan Nicolae Silade (redactor-șef al „Actualității literare”), relevând sinceritatea tulburătoare și eleganța lirismului (în textul Învățăturile poetului către sine însuși).
Gheorghe Pârja recenzează volumul de proză al lui Ștefan Jurcă Spre inima lui Sisif și alte povestiri (Editura Ethnologica, Baia Mare, 2019), în paginile căruia pictori (Mihai Olos, Ilie Cămărășan, Iosif Balla ș.a.), scriitori (V. R. Ghenceanu, Ion M. Mihai, Ștefan Bellu, Augustin Cozmuța ș.a.) și alți prieteni ai autorului devin personaje într-un „spectacol al amintirii”. Cu har special, prozatorul creionează spledide portrete, convertind experiența de viață în călătorie interioară – arată Gh. Pârja.
Constantin Cubleșan scrie despre destinul poetului basarabean George Meniuc (1918-1987) și despre creația lirică a acestuia în care vibrează „dorul liberei exprimări, într-un context istoric național bulversant” (în textul Blândul cugetător liric).
La rubrica „Vitrina”, Camelia Ardelean recomandă o poetă delicată, înclinată spre introspecție și reverie, Elisabeta Bogățan (membră USR, Filiala Alba-Hunedoara), volumul recenzat fiind intitulat Iubirile (Editura Eurostampa, Timișoara, 2018).
Săluc Horvat semnează un amplu și bine documentat eseu despre Tudor Vianu, la 55 de ani de la moartea acestuia.
Monografia realizată de Constantin Cubleșan, Augustin Buzura. Prozatorul sondărilor abisale (Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2018), a fost inclusă în cadrul proiectului editorial dedicat Centenarului Marii Uniri și a apărut sub egida Fundației Culturale „Augustin Buzura”. Despre această valoroasă lucrare scrie Florentina Ghitta, subliniind că este „o analiză minuțioasă a parcursului scriitoricesc, corelat în permanență cu cel biografic”.
Despre cea de-a șasea ediție a Festivalului Național de Literatură (FestLit) de la Cluj-Napoca (9-11 iunei 2019) consemnează Gheorghe Pârja. Participant la toate edițiile de până acum, acesta a depus mărturie despre valoarea artistică a manifestării, care face din Cluj o „capitală a scrisului românesc” și care reprezintă, totodată, „o probă de solidaritate a breslei”.
Rubrica „Orfeu” cuprinde poeme semnate de George Vidican. Alte versuri semnează Luiza Neruț, Titu Dinuț, Diana Teodora Cozma, Daniel Bozga. Proză: Ștefan Jurcă (Măsuța de scris), Olimpiu Nușfelean (Anchetatorii), Alexandra Ionuța Andrecuț (Spațiul se pune după virgulă). Pagina de traduceri oferă versuri de Lee Kuei-Shien (Taiwan) în prezentarea și traducerea Elenei Liliana Popescu.
Numărul este ilustrat cu lucrări din creația artistei Dalina Bădescu.
Lectură plăcută!
Raluca Hășmășan
