Cuhenii ştiu să-şi preţuiască trecutul istoric şi să-şi cinstească eroii. În 27 iulie, la biserica ortodoxă nouă, s-au desfăşurat lucrările celui de al III-lea simpozion „Cuhea voievodală”, aniversând astfel 660 de ani de la plecarea lui Bogdan în Moldova şi întemeierea statului medieval independent la răsărit de Carpaţi. Comunicările au cuprins o arie vastă de istorie şi cultură maramureşeană, având în centru vechea localitate Cuhea – Bogdan Vodă.
Lucrările simpozionului au fost deschise de primarul comunei, prof. Anuţa Bizău. Cercetătorul Ştefan Andreica a prezentat cazul preotului român Mihai Mariş, originar din Cuhea, ajuns în Ajak-Ungaria, care în 1821 îi scria unei rude din satul natal să-i trimită copii ale documentelor de nobilitate ale neamului lor, „ca să trăim şi noi în ţara ungurească şi să nu fim obdelele tuturor”. Prof. Vasile Mleşniţă a vorbit despre „rânduială”, cu multiplele ei semnificaţii, trăsătură a poporului nostru, exemplificând cu vechile organizaţii cneziale şi voievodale, după reguli şi practici păstrate din veac.
Un scurt istoric al satului Bocicoel a fost înfăţişat de preotul Grigore Dumitru Roşca. Satul este vecin cu Cuhea şi a avut puternice legături cu aceasta încă din Evul Mediu. Familia Mariş a stăpânit şi Bocicoelul.
„Amintirea cărui Dragoş au păstrat-o cuhenii?” este întrebarea la care a răspuns prof. Ion Ţelman, pentru că pe lângă Bogdan, în localitate s-a păstrat, până în sec. XX, şi memoria unui Dragoş. Trecând în revistă personalităţi care poartă, în documente, acest nume, autorul comunicării consideră că este vorba de Drag, Drăguş, Dragoş, fratele lui Balc, Baliţa, nepoţi ai lui Dragoş întemeietorul Moldovei, alungaţi de Bogdan, reveniţi în Maramureş şi răsplătiţi de rege cu moşiile lui Bogdan, inclusiv Cuhea. Treptat, aceştia ajung magnaţi ai Ungariei.
Juristul Vasile Coman, moderatorul simpozionului, în cele două comunicări, s-a referit la omul politic Ilie Lazăr din Giuleşti şi la preotul Artemie Arthur Anderko (1908-1919) din Cuhea. Ilie Lazăr a fost fruntaş al P.N.Ţ., apropiat al lui Iuliu Maniu şi prieten cu Grigore Mariş-Naşcu, bunicul autorului. A luptat pentru eliberarea românilor din monarhia dualistă şi pentru unirea lor cu Ţara. A fost un apropiat al cuhenilor, pe care i-a sprijinit în cauze judiciare. Preotul Artemie Anderko a fost un demn slujitor al altarului şi un duhovnic deosebit, despre care Tit Bud scria că se străduieşte „a zidi o şcoală corespunzătoare şi zelează mult spre binele poporului”. A fost un promotor al tradiţiilor în cultură al cuhenilor, la începutul sec. XX.
Prin intermediul lui Lazăr Năsui, am pătruns în conţinutul unor diplome maramureşene referitoare la Cuhea din sec. XIV-XV. A explicat noţiunile de „posesiune” şi „cnezat” şi a scos în evidenţă rolul acestei localităţi ca „posesiune principală şi capitală”. A subliniat rolul lui Bogdan ca întemeietor de stat liber românesc.
Părintele paroh din Bogdan Vodă, Vasile Şimon, a vorbit despre „2019, anul omagial al satului românesc – al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari”. A subliniat rolul acestor personalităţi în viaţa satului românesc de-a lungul istoriei şi a ilustrat expunerea sa cu citate din Lucian Blaga şi Liviu Rebreanu. La rândul său, preotul Grigore Andreica s-a referit la întorsătura pe care o ia lumea în epoca actuală, la schimbarea scării valorilor în societatea românească. A pigmentat expunerea cu versiunea modernă a unor vechi proverbe româneşti.
A urmat lansarea cărţii „Cuhea voievodală”, cuprinzând lucrările ştiinţifice din anii 2017 şi 2018, vol. I, apărute la Editura Valea Verde din Sighetu Marmaţiei, 2019, 176 pagini. În încheiere, corul bisericii ortodoxe din localitate a interpretat o frumoasă priceasnă. Iar duminică, 28 iulie, s-a desfăşurat tradiţionala sărbătoare populară a comunei Bogdan Vodă, cu participarea formaţiilor artistice din zonă.
