În 22 martie 1986, la Sighetu Marmaţiei, s-a născut primul copil al familiei Tătar, Adelina Emilia. Tatăl, miner, era originar din judeţul Satu Mare, iar mama, de profesie bucătar, provenea din Ocna Şugatag. Copilăria şi-a petrecut-o la Ocna Şugatag, sub semnul poveştilor spuse de bunica maternă, care retrăia astfel momentele frumoase din satul natal, Odeşti, de la poalele codrului. La 17 februarie 1992, s-a născut Vlad Liviu, fratele Adelinei Emilia, cel cu care avea să împartă bucuriile vârstei de aur. Surorile mamei i-au insuflat pasiunea pentru lectură şi dragostea de carte, admira cu ochi vii de copil biblioteca mătuşii, sau stătea trează până seara târziu doar pentru a-şi vedea cealaltă mătuşă citind. De asemenea, bunica, prin poveştile ei, i-a dezvoltat creativitatea şi ambiţia de a fi intelectual.
Clasele primare şi gimnaziale le face în localitatea natală, Ocna Şugatag, unde o are ca profesoară de Limba şi literatura română pe Eugenia Necula, care îi stârneşte interesul pentru această disciplină, fiind primul model profesional şi uman pe care tânăra Adelina îl are. Urmează cursurile Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” din Baia Mare, unde întâlneşte profesori de excepţie, adevăraţi plăsmuitori de caractere. În 2004, se înscrie la Universitatea de Nord din Baia Mare, Facultatea de Litere, secţia Limba şi literatura română – Etnologie, obţinând licenţa în 2008 cu lucrarea Ipostaze ale femeii în proverbele latineşti şi romanice, sub îndrumarea conf. univ. dr. Oliviu Felecan. În 2010, absolvă masteratul Limbă şi cultură populară, în cadrul aceleiaşi universităţi, cu disertaţia Onomastica firmelor din Maramureş – între tradiţie şi inovaţie, coordonată de conf. univ. dr. Oliviu Felecan. În toamna anului 2008, îl cunoaşte în Baia Mare pe prof. univ. dr. Vasile Frăţilă şi se hotărăşte să urmeze un doctorat sub bagheta ştiinţifică a acestuia. Astfel, în 2010, începe cursurile Şcolii Doctorale la Universitatea de Vest din Timişoara. Obţine titlul ştiinţific de doctor în filologie în 2013, cu teza Toponimie maramureşeană (Valea Vişeului), avându-i drept coordonatori ştiinţifici pe prof. univ. dr. Vasile Frăţilă şi pe prof. univ. dr. Mihai Radan. Doi ani mai târziu, teza apare sub forma tipărită la Editura Mega din Cluj-Napoca, sub titlul Toponimie maramureşeană. Valea superioară a Vişeului. Alegerea arealului de cercetare, o zonă mai puţin studiată din punct de vedere onomastic, a fost influenţată de căsătoria, în 2009, cu prof. Mihail Mihali, originar din Borşa, care o va sprijini în cunoaşterea localităţii sale natale, devenită sursă de inspiraţie pentru studii şi articole ulterioare. În perioada 2010-2013, a fost cooptată ca membru în proiectul de cercetare pentru stimularea constituirii de tinere echipe de cercetare independente (TE) Onomastica din spaţiul public românesc actual: studiu socio şi psiholingvistic, finanţat de CNCSIS, avându-l ca director de proiect pe conf. univ. dr. Oliviu Felecan.
După terminarea facultăţii, se titularizează pe Catedra de Limba şi literatura română din cadrul Liceului Tehnologic Forestier din Sighetu Marmaţiei, unde va activa până în 2017, când obţine, prin concurs, postul de cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” al Academiei Române, filiala Cluj-Napoca. Din 2016, este membră a International Council of Onomastic Sciences (ICOS) şi a Societăţii Române de Dialectologie (SRD), iar din 2019 face parte din Société de Linguistique romane (SLiR).
În activitatea didactică, prof. Adelina Mihali s-a perfecţionat permanent, obţinând toate gradele didactice şi participând la numeroase cursuri de formare. Munca alături de tineri i-a conferit profesoarei Adelina Mihali încrederea necesară pentru a-i ghida spre rezultate frumoase la concursuri şi a-i implica în numeroase activităţi extraşcolare, printre care şi editarea revistei liceului, Forest – pagini liceene.
Activitatea de cercetare a doamnei Adelina Emilia Mihali se axează pe un domeniu fundamental al lingvisticii, onomastica, studiile sale având ca temă fie toponimia maramureşeană, fie antroponimia sau numele comerciale. Cele 36 de participări la conferinţe şi congrese din ţară şi din străinătate (dintre care amintim: The XXXVI-th International Congress of Onomastic Sciences, Debrecen, Ungaria, 2017, Borders and Identities Conference 2013, Rieka, Croaţia, 2013, Colocviu Internaţional „Interculturalitatea prin prisma lingvisticii, literaturii şi a traducerii”, Chişinău, Republica Moldova, 2012, Slavic and Balkan Onomastics Conference, Veliko Târnovo, Bulgaria, 2012, Conferinţa Internaţională „Zilele studiilor romanice”, Bratislava, Slovacia, 2011) reflectă pasiunea tinerei cercetătoare pentru domeniul căruia i se dedică. La acestea se adaugă 44 de articole şi studii publicate în reviste de specialitate internaţionale sau naţionale („Onomastica Uralica”, Debrecen-Helsinki; „Acta onomastica”, Praga; „Philologica Jassyensia”,„Diacronia”, Iaşi; „Studii şi cercetări de onomastică şi lexicologie” (SCOL), „Analele Universităţii Craiova”, Seria Ştiinţe filologice. Limbi străine aplicate, Craiova; „Annales Universitatis Apulensis”, Series Philologica, Alba-Iulia; „Buletinul Ştiinţific”, Fascicula Filologie, Seria A, Baia Mare) sau în lucrări editate în străinătate sau în ţară (Identity/Alterity in Names of Romanian Associations in America and Asia, în Onomastics in Contemporary Public Space, Oliviu Felecan, Alina Bugheşiu (eds.), Cambridge Scholars Publishing, 2013; Antroponyms in the Names of Firms in Sighetu Marmaţiei în Name and Naming. Synchronic and Diachronic Perspectives, Oliviu Felecan (ed.), Cambridge Scholars Publishing, 2012). Amintim aici câteva articole publicate în volumele colective ale conferinţelor naţionale şi internaţionale, apărute la edituri recunoscute din ţară: Toponimie minieră din Maramureş, în Veronica Ana Vlasin, Dumitru Loşonţi, Nicolae Mocanu (eds.), Lucrările celui de-al XVII-lea Simpozion de Dialectologie (Cluj-Napoca, 8-9 septembrie 2016), Cluj-Napoca, Argonaut – Scriptor, 2018; Denumiri ale lăcaşurilor de cult din Maramureş, în Oliviu Felecan (ed.), Name and Naming. Proceedings of the Fourth International Conference on Onomastics: Sacred and Profane in Onomastics, Cluj-Napoca, Mega – Argonaut, 2017; Supranume din localitatea Borşa, jud. Maramureş, în Eugen Pavel, Nicolae Mocanu, Adrian Tudurachi (eds.), Caietele Sextil Puşcariu III. Actele Conferinţei Internaţionale „Zilele Sextil Puşcariu”, ediţia a III-a, Cluj-Napoca, 14-15 septembrie 2017, Cluj-Napoca, Scriptor – Argonaut, 2017; Identitate naţională reflectată în microtoponimia Văii superioare a Vişeului, în Iulian Boldea (editor), TheProceedings of the International Conference Globalization, Intercultural Dialogue and National Identity. Globalization and Intercultural Dialogue: Multidisciplinary Perspectives, Târgu-Mureş: Arhipeleag XXI Press, 2014; Comunicarea în orele de limba română – un pas spre reuşită, în Cătălin Glava, Viorel Dragoş (coord.), Dezvoltări pedagogice în învăţământul contemporan, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2014.
Prin munca sa, Adelina Emilia Mihali contribuie la cercetarea onomastică a Maramureşului, la conturarea valorilor naţionale şi individuale care au stat la baza procesului de denominaţie, precum şi la ilustrarea raportului identitate–alteritate ilustrat atât de bine în dinamica antroponimiei maramureşene din ultimele decenii.
Timpul liber şi-l dedică familiei, petrecând momente de calitate alături de fiica ei, în vârstă de 5 ani. Fire jovială, deschisă şi încrezătoare, Adelina Mihali iubeşte călătoriile, muzica, filmele şi cărţile bune, dar şi ieşirile cu prietenii, pe care, însă, îi vede destul de rar. Îi lipseşte interacţiunea cu tinerii, izvorul energiei sale vitale, deşi spune că nu este mulţumită de sistemul de învăţământ românesc care presupune prea multă birocraţie şi care uită că ţelul suprem al unui dascăl este de a forma personalităţi. Consideră că schimbarea începe cu noi şi că altruismul şi iubirea pot face minuni.
Dictonul după care se ghidează în viaţă este „Ce nu te omoară te face mai puternic!”, încercând în fiecare zi să devină mai bună din punct de vedere spiritual şi profesional.
