Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, cu 197 de voturi „pentru” și 70 de „abțineri”, legea sistemului public de pensii, aplicabilă din 2022. Ni se pare ciudat că partidele din opoziţie n-au trîntit-o!
Parlamentarii români au făcut un compromis: de vreme ce şi-au votat pensii speciale, nu dă bine să respingă pensiile din sistemul public. Legea se va aplica etapizat, valoarea punctului de pensie va fi 1.265 lei de la 1 septembrie 2019; 1.775 lei din 1 septembrie 2020; şi 1.875 lei de la 1 septembrie 2021. Opoziţia a întrebat dacă vor fi bani şi puterea i-a asigurat că da.
Noua legea prevede pensionarea cu 6 ani mai devreme a femeilor care au născut şi crescut trei copii (cine are unu sau doi nu intră în lege). Persoanele cu handicap I primesc însoţitor cu 50% din salariul minimul pe ţară. Legea va avea un impact bugetar de 5-10 miliarde de euro pe an, deci economia trebuie să meargă foarte bine (ceea ce sperăm să se întîmple). În caz contrar, bugetul de stat va acoperi pensiile prin reducerea investiţiilor. Opoziţia a acuzat „stoarcerea de voturi de la pensionari”, dar n-a avut tăria să se opună.
Pînă acum, pensia s-a calculat după multe legi, cu diferenţe semnificative între pensii, inechităţi care vor fi eliminate, ni se promite. Legea prevede că nici o pensie nu va scădea, deci practic cele mici vor creşte mai mult şi se vor apropia de cele mari, ceea ce înseamnă apropiere, nicidecum echitate.
Argumentul pentru creşterea pensiilor este că ţara produce mai mult, bugetul de stat a urcat de la 234 la 268 miliarde lei, iar nivelul pensiilor ca procent din produsul intern brut va sălta de la 7 la 11,7%, pentru a ajunge mai aproape de media europeană de 13%. În acest fel, pensiile din sistemul public vor tinde spre cele speciale, pentru a calma opinia publică indignată de pensiile mari ale unor categorii profesionale. Cum sînt şi politicienii!
Formula de calcul se referă la salariul mediu pe economie, iar pensionarul ia pensie în raport cu contribuţia sa. La fel se va întîmpla şi din 2022, tot la salariul mediu pe economie vom raporta contribuţia individuală. Pensia a depins şi va depinde de salariul mediu pe economie, calculat nu ştim cum. Prin urmare, pensia depinde de suma cu care contribuim, dar mai ales de … salariul mediu pe economie.
Pensia a fost şi va rămîne direct proporţională cu contribuţia individuală şi invers proproţională cu contribuţia celorlalţi asiguraţi. Intervin şi alte condiţionalităţi, cum ar fi stagiul mediu de cotizare, pensia fiind invers proporţională cu această cifră. Sistemul public de pensii are cheltuieli nu doar pentru contributorii neţi, ci şi pentru pasivi, unul dintre principiile sistemului public fiind solidaritatea cu ceilalţi.
Nediscriminarea se referă la cei aflaţi în aceeaşi situaţie juridică, avînd loc o „redistribuire” a muncii. Principiul solidarității sociale însemnă că participanții la sistemul public de pensii își asumă reciproc obligații și beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor asigurate. Asiguratul este legat de sistem, nu se poate rupe de acesta în nici un caz.
Persoanele care au muncit în grupele I şi II de muncă, numite mai nou speciale şi deosebite, au plătit mai mulţi bani la bugetul de pensii, dar s-au pensionat mai devreme, deci beneficiază de majorarea punctajelor lunare cu 50, respectiv 25%. Pensionarii din fostele IPEG (întreprinderi de prospecţiuni şi explorări geologie) fac însă excepţie, au fost scoşi din grupa specială, chiar dacă au lucrat în subteran-mină. Din păcate, noua lege nu va înlătura această discriminare, ci o va adînci.
Noua lege a pensiilor a fost votată, dar poate fi contestată la Curtea Constituţională. Oare opoziţia o va contesta? Ar trebui, cea mai importantă lege a ţării, după Constituţie, trebuie votată în consens, după consultare cu societatea civilă. Legea pensiilor să cuprindă doar principii, nu cifre valabile temporar!
