Gânduri despre cea mai frumoasă poveste din istoria României

0
151

Nu demult am participat la lansarea volumului 1918 Anul pe care Dumnezeu l-a dăruit românilor apărut la Editura Marist din Baia Mare, semnat de Ioan Avram Mureşan. Cartea vine după alte două lucrări: Succesul în politică (publicată în 1996, la Târgu-Mureş, în calitate de coautor) şi Federalism în Europa Centrală. Proiectul lui Aurel C.Popovici de federalizare a Imperiului Austro-Ungar-elemente de actualitate (apărută la aceeaşi editură băimăreană).
Prima întrebare pe care mi-am pus-o după ce am păşit pragul Bibliotecii Judeţene ”Petre Dulfu” a fost: Oare ce forţă interioară îl mână pe fostul olimpic la fizică cu care Colegiul ”Vasile Lucaciu” se mândrea în urmă cu mai bine de 40 de ani, să fie atât de devotat unor mari principii într-o lume în care acestea riscă să cadă în desuet? Cu o carieră stabilă de inginer automatist începută la Târgu Mureş, ar fi putut să ducă o viaţă tihnită, lipsită de orice griji, dacă nu erau evenimentele din 1989. Ele au venit, căci nu puteau ocoli România şi băimăreanul crescut într-o puternică credinţă greco-catolică şi în dragoste de ţară, s-a angajat pe drumul atât de sinuos al politicii, cu toată speranţa, ignorând capcanele ieşite în cale. Tenace şi cu încredere în Dumnezeu, nu s-a lăsat pradă nici frustrărilor personale, nici nu s-a gândit să părăsească ţara, cum e la modă acum (subliniez aceasta întrucât nu criza financiară îi mână pe tineri să plece, ci mai degrabă o criză morală foarte gravă ce poate avea, în timp, urmări nefaste). Lupta sa ideologică, bine şi cu echilibru definită, se dă acum prin cărţi, cea mai recentă dintre ele propunând o înfăţişare exhaustivă a documentelor referitoare la actul Marii Uniri de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, precedat de Unirea Basarabiei şi Bucovinei, în martie acelaşi an.
Lectura cărţii, în ciuda efortului intelectual cerut de multitudinea datelor existente, este una plăcută, căci darul de povestitor şi participarea afectivă la descrierea evenimentelor îi dau o savoare aparte, tonul confesiv şi sentimental ”încălzind” tumultul istoriei care se cere receptat din generaţie în generaţie. Receptarea istoriei ca pe o datorie nu este însă făcută în termeni seci, ci ca pe o obligativitate a păstrării unei moşteniri de familie, bunicii autorului fiind implicaţi în vâltoarea Primului Război Mondial. Conflagraţia aduce în prim-plan mari personalităţi ale istoriei: Vasile Lucaciu, Iuliu Maniu, Iancu Flondor, Take Ionescu, Ion I.C.Brătianu sau Preşedintele american Woodrow T.Wilson bine conturate şi raportate la contextul vremii.
Citind, simţim cu adevărat pulsul vremurilor de altădată, căci ne sunt înfăţişate detalii privitoare la strategii diplomatice şi militare, impresii ale unor personalităţi internaţionale despre România şi români, hărţile şi anexele de la sfârşitul volumului întregind imaginea grandioasă, pe de-o parte şi tulbure pe de altă parte, a evenimentelor relatate. Periplul prin vâltoarea istoriei ne face pe noi, cititorii, părtaşi la anumite fapte, obligându-ne la o anume atitudine faţă de pământul natal pe care autorul îl adoră cu o iubire necondiţionată, nutrind speranţa că va fi bine şi în acest colţ de rai numit România: ”Această patrie, niciodată transpusă pe deplin din vis în realitate, până acum, în o sută de ani, dar posibilă, dacă vom crede cu tărie că poate fi întrupată pe pământ românesc, ar putea fi România noastră de mâine.
Trebuie doar să îndrăznim să reluăm demersul politic constructiv iniţiat de Părinţii Fondatori acum o sută de ani, să-l finalizăm, iar România, aşa cum ne-a dăruit-o Cel de Sus, poate deveni o ţară cu oameni fericiţi” sunt cuvintele ce încheie grandioasa prezentare a reîntregirii României.
A avea răbdarea necesară pentru a citi cele peste 1000 de pagini este aşadar un act de curaj poate la fel de mare ca şi cel al autorului când a luat decizia să realizeze un proiect de o asemenea anvergură.
Antoaneta Turda

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.