În Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Sighetu Marmaţiei a avut loc lansarea cărţii ”100 de ani de la Marea Unire: 100 de personalităţi maramureşene care au făcut istorie”.
În acest volum este evidenţiat rolul elitelor maramureşene în pregătirea şi săvârşirea actului Unirii, precum şi în perpetuarea valorilor culturale şi menţinerea trează a conştiinţei de neam, în cei 100 de ani care au urmat acestui important act istoric (1 decembrie 1918 şi până la 30 noiembrie 2018).
Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Judeţeană ”Petre Dulfu’, în colaborare cu Centrul de Cercetare şi Documentare al Academiei Române din cadrul Bibliotecii Judeţene din Baia Mare (sub egida cărora a apărut acest preţios volum) şi Primăria Municipiului Sighetu Marmaţiei, fiind dedicat autorilor studiilor şi celor evocaţi în volum.
Oficiile de gazdă le-a făcut primarul Horia Scubli.
De la facerea până la desfacerea cărţii a vorbit neobositul director al Bibliotecii Judeţene, prof. dr. Teodor Ardelean: ”Cu bucurie am venit la Sighetu Marmaţiei. Este un circuit al nostru cu valorificarea acestei lucrări într-un format inedit. A devenit un obicei botezul cărţii. Cărţile au destinul lor, de la concepţie şi tipărire până la bun de consum. Procedura cea mai grea este acest botez: lansarea. Pentru cartea aceasta la care noi am lucrat o vreme am considerat că şi timpii de valorificare trebuie să fie dozaţi în aşa fel să nu epuizăm emoţia lansării. Nu cu o singură lansare cum am făcut-o la Baia Mare, în decembrie trecut, când au fost terminate doar câteva exemplare ale volumului tipărit la o firmă din Brăila, tipografie care a finalizat comanda abia în martie 2019. Opt salariaţi ai Bibliotecii Judeţene suntem prezenţi la Sighet, unde i-am invitat pe o parte dintre autorii studiilor din această carte din Maramureşul istoric, exponenţi ai instuţiilor sighetene, bibliotecari din mai multe aşezări ale zonei, care vor primi coletele cu această carte în care mi-am dorit să scriem despre o sută de personalităţi din judeţul nostru care au făcut istorie, la o sută de ani de la Marea Unire. O dorinţă realizată împreună cu colegii mei şi încă vreo 70 de autori, dar şi cu ajutorul Consiliului Judeţean Maramureş, care ne-a sprijinit cu costurile de tipărire ale acestei opere monumentale. Biblioteca noastră este cea mai mare dintre toate bibliotecile publice judeţene din ţară, cu 105 salariaţi, cu cel mai mare sediu şi cele mai multe filiale în ţară şi străinătate. Revenind la carte, iniţial, m-am gândit la o mie de personalităţi, dar în final am ajuns la 120, din care am rămas cu o sută. Unele personalităţi lipsesc întrucât nu am primit datele necesare de la familie sau colaboratori. Cartea a fost lansată şi la Ulmeni, localitatea natală a patronului nostru, Petre Dulfu, apoi am venit la Sighet. Nu se vinde în librării pentru că o consider nepreţuită! Ea este dăruită tuturor celor care o merită. În cartea despre 100 de personalităţi avem peste 70 de autori, Aceasta va mai fi lansată şi în alte localităţi ale judeţului, dar şi la Cluj sau Bucureşti. Cartea poate fi accesată şi în format electronic. O minimă recunoştinţă pentru această maximă formulă de voluntariat. (…) E greu să lucrezi în echipă, să faci lucrări colective, dar mi-a reuşit. Mulţumesc bunului Dumnezeu şi mulţumesc tuturor îngerilor păzitori care v-au călăuzit dragi autori să fiţi alături de o astfel de cauză.”
O trecere în revistă a cărţii a făcut-o Prof. Dr. Ştefan Vişovan: ”Ce se petrece astăzi aici este un eveniment de mare însemnătate dedicat celor care provin din această parte minunată a judeţului, pe care noi o numim Maramureşul istoric. Eveniment dedicat memoriei unor înaintaşi celebri din diferite zone ale judeţului actual. Este o proiecţie generoasă asupra Maramureşului socio-cultural, proiecţie care se extinde pe mai bine de un veac şi pune în lumină performanţe cu totul deosebite ale unor elite care şi-au iubit ţinutul şi l-au păstrat prin contribuţiile lor în plan social, cultural , ştiinţific şi politic. Elaborarea acestei cărţi din iniţiativa dlui director Teodor Ardelean a fost o intervenţie dificilă, complexă, curajoasă. Cartea oferă cititorului de azi date esenţiale despre personalităţile de primă mărime ale ţării. Prin această lucrare, se realizează o punte de legătură în timp între generaţiile de seamă şi reprezentanţii importanţi ai intelectualităţii maramureşene actuale, care s-au aplecat cu dragoste şi admiraţie asupra celor o sută de personalităţi, creionându-le portretele, unele de-a dreptul încântătoare şi memorabile. Cartea în sine constituie o istorie socio-culturală a zonei şi afirmă forţa creatoare a înaintaşilor, deschiderea spre informaţii şi cultură a intelectualului dintotdeauna. Zona Maramureşului istoric, această vatră de românism cu capitala la Sighetu Marmaţiei, unde se îngemănează istoria cu tradiţia, inteligenţa cu talentul, dragostea de ţară cu demnitatea, este prezentă în această lucrare monumentală cu 40 de personalităţi care au făcut istorie nu doar în Maramureş, ci şi în ţară sau chiar peste hotare, asupra cărora au ostenit 29 de intelectuali remarcabili din zonă:istorici, muzeografi, biologi, regizori, ingineri, profesori, poeţi, ziarişti, medici, critici de artă, teologi, etnologi. Toţi, fără excepţie, excelează în domeniile pe care le reprezintă, jumătate dintre ei fiind doctori în ştiinţe. În rândurile celor 40 de personalităţi din Maramureşul istoric prezente în volum se regăsesc medici, folclorişti, scriitori, poeţi, jurişti, meşteri populari, artişti diplomaţi, filosofi, publicişti, mulţi dintre aceştia politicieni remarcabili, dizidenţi, deţinuţi politici: Laurenţiu Ulici, Alexandru Ivasiuc, Ion Bârlea, Mihai Marina, Titu Doroş, dr. Vasile Ilea, episcopul Vasile Stan, Ioan Bilţiu Dăncuş, Traian Bilţiu Dăncuş, Lucia Mihali de Apşa, Francisc Nistor, Alexandru Filipaşcu, general Leonard Mociulschi, Ion Petreuş, Artur Coman, Tiberiu Utan, Ion Iuga, dr. Gheorghe Bilaşcu, Mihailo Nebeleac, Ioan Marusciac dr. Victor Pop, Nuţu Roşca, Elie Wiesel, meşterii populari Hotico -Herenta, Stan Pătraş, Vasile Kazar, Gheorghe Vornicu, Ioan Bălin, Alexandru Ciplea, Nicoară Timiş, academicienii Vlad Ionel Valentin şi Mihai Pop, Ilie Lazăr, Ludovic Bruckstein, Vasile Chindriş, Gheorghe Chivu, dra. Lucia Mihalyi de Apşa, Gavrilă Mihali Ştrifundă etc.
Printre autori: dr. Gheorghe Mihai Bîrlea, dr. Nicolae Iuga, dr. Laurenţiu Batin, dr. Andrea Dobeş dr. Gheorghe Andraşciuc, pr. dr. Ioan Vlad, dr. Bogdan Alexandru Petrovai etc.
Au vorbit: av. Anişoara Mihali, consilier judeţean şi autorii:dr. Ion Petrovai, dr. Ilie Gherheş, dr. Dorel Todea, pr. prot. Vasile Aurel Pop, Tinuţa Grec de Borşa, medicul Ion Botoş de Apşa (Ucraina), muzeograf Alin Pralea, prof. Cristina Gherheş.
Dr. Mihai Dăncuş, fost director (peste 4 decenii) al Muzeului Maramureşului din Sighetu Marmaţiei: ”Cred că este unica ocazie pentru mine pentru a exprima mulţumirea şi recunoştinţa fată de Teodor Ardelean, care, în discursurile sale, încă de dinainte de 1989, s-a raliat luptei noastre a maramureşenilor pentru a readuce acest ţinut în drepturile sale istorice. A spus adevărul şi o face şi astăzi prin această monumentală carte dedicată personalităţilor care s-au născut aici şi care s-au remarcat prin lupta lor pentru drepturile naţionale ale românilor şi Marea Unire de la 1 Decembrie. Este greu să ai puterea să renunţi de a semna singur această carte uriaşă, pentru care (Tedi) avea materialul imens adunat o viaţă întreagă. Trebuie putere, generozitate, tocmai calităţi de care a dat dovadă şi dă în continuare dl Teodor Ardelean! (…) Am scris în această carte despre directorul Muzeului Maramureşean, dl. Francisc Nistor, care a fost mentorul meu, din anii 70 când am venit la Muzeu, unde am lucrat 42 de ani. M-am bucurat în aceste zile când am aflat că Muzeul Satului din Sighet ce a prins contur prin munca mea de o viaţă este apreciat şi recunoscut la nivel european. (Reamintim că Muzeul Satului Maramureşean din Sighetu Marmaţiei este unul dintre cele 12 muzee, din şapte oraşe ale României, care sunt recomandate turiştilor de prestigiosul Ghid Michelin 2019.) De altfel, eu am fost compensat sufleteşte aici, în ţară şi în oraşul meu prin atenţia care mi s-a dat şi mi se dă permanent în posibilităţile de a mă adresa dumneavoastră. Am scris despre Feri Bacsi cu mult drag, pentru că l-am cunoscut de când eram mic. Prima fotografie din pruncie mi-a făcut-o el, în aprilie 1942”
