Revista „Nord Literar” își întâmpină cititorii în noul an cu un număr bine elaborat, în care prezența scriitorilor maramureșeni este bine conturată, totodată colaborările din țară și străinătate fiind onorante.
Gheorghe Glodeanu propune o (re)lectură a scrierilor de imaginație ale lui Panait Istrati (1884-1935) pentru a redescoperi Fascinația povestirii unui scriitor cu talent autentic, în care Romain Rolland identifica „zbuciumul geniului”.
Delia Muntean a descoperit în spațiul literar autohton un tânăr poet din Craiova, Constantin Romulus Preda (n. 8 martie 1990), ale cărui versuri merită atenția cititorilor. Volumul prezentat (Te iubesc aproape orb – 2018) în cronica Lepădările de sine ale poetului este a cincea carte a acestuia, autoarea articolului observând un discurs liric construit pe „interogații și descinderi în universul dinăuntru. Cu primeniri dinspre copilărie și alunecări înspre moarte”.
Realizând o amplă execeză a volumului Ulise în bucătărie, Mihaela Bude vede în Ioan Dragoș „un poet al esențelor, al temelor primordiale, pe care le caută cu obstinație în încercarea de împlinire: adevărul, frumosul, iubirea”. Volumul supus atenției cuprinde mai multe cicluri de poezii, publicate în perioada 1986-2003, autoarea cronicii făcând minuțioase și avizate analize pe text, argumentând fiecare opinie cu versuri citate, pentru a evidenția teme, tehnici de limbaj, particularități de stil și discursul poetic „uneori excesiv tehnic”.
Rubrica „Vitrina” aduce în atenție recente apariții editoriale de interes. Volumul de versuri al lui Alexandru Jurcan, Să nu visezi șerpi albaștri (Editura Casa Cărții de Știință, 2017) este recenzat de Andrei Moldovan (Așteptările și profețiile unui elegiac). Miezul profund al volumului este poezia de iubire, arată autorul articolului, care semnalează, totodată, influențe din marea literatură a lumii (Alexandru Jurcan fiind un poet erudit): „Este greu să nu observi în poezia sa un livresc bine filtrat și topit în originalitatea poemelor”.
Maramureșul. Ziare și ziariști de la începuturi până în 1945 (autor Ioan Ardeleanu-Pruncu, 2018) este o lucrare prin care se cinstește cum se cuvine Centenarul Marii Uniri. Gheorghe Pârja (în Ziarul – martor al istoriei) laudă ideea și munca asiduă ale autorului de a reține istoria consemnată în ziare, întrucât „după ce se așază evenimentele, presa devine un izvor de documentare pentru istorie”. Este o carte la care „autorul a lucrat ca meșterii cei mari la o mănăstire”, cercetând cu seriozitate colecții de ziare și reviste – confirmă Gheorghe Pârja. Sunt zugrăvite 46 de portrete de ziariști, care se constituie în adevărate monografii, la care se adaugă dovezi fotografice în facsimil ori reproduceri de texte greu de găsit. „În cele 620 de pagini este reînviat, prin ochii presei, un timp aproape uitat și neștiut al Maramureșului Istoric”, subliniază dl Pârja.
În prezentul număr o regăsim pe Daniela Sitar-Tăut în ipostaza de intervievat. În dialogul cu Monica D. Cândea, vorbește despre activitatea-i neobosită de profesor, critic literar, redactor și editor, despre pasiunea pentru literatură, despre modele, despre proiectele viitoare.
O lăudabilă întreprindere editorială este volumul Reflexe francofone (Editura Școala Ardeleană, 2018), în care profesorul Ilie Rad a adunat referințele critice din lumea francofonă la creația de expresie franceză a lui Horia Bădescu. Despre acesta scrie Alexandru Zotta (în textul Receptarea francofonă a unui scriitor român), relevând faptul că Horia Bădescu, prin opera literară și prin activitatea diplomatică, a adus excelente servicii culturii române.
Terezia Filip scrie cu acribie despre antologia lui Arcadie Suceveanu Căzut în rimă la Paris (Editura Junimea, Iași, 2018), care cuprinde poeme selectate din unsprezece volume publicate în perioada 1982-2014.
Mircea Popa este aniversat cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani. Gheorghe Glodeanu se referă la activitatea acestuia de cercetător al literaturii exilului, iar Săluc Horvat relevă preocupările lui Mircea Popa pentru opera și viața lui Mihai Eminescu.
Gheorghe Pârja dedică câteva rânduri In memoriam Emil Brumaru (1938-2019), pagina fiind completată cu apreciate poeme ale regretatului poet.
Rubrica „Orfeu” îl are ca invitat pe Nicolae Vălăreanu-Sârbu, cu versuri inedite și cu referințe critice semnate de Valeriu Râpeanu. În alte pagini de poezie semnează Ioana Haitchi, Grigore Grigore, Anda Comșa-Chiș, Daniela Micu. În prezentul număr al revistei debutează Răzvan Vischi (1976, băimărean), cu texte ce atrag atenția prin lirismul accentuat, prin perspectiva subiectivă, interiorizată a stilului narativ situat la granița dintre genuri (liric epic).
Pagina de traduceri a fost onorată de cunoscutul poet și traducător Jean Poncet, care a oferit revistei „Nord Literar” patru poeme din Lauda somnului (Lucian Blaga), traduse în franceză, ce vor apărea în volum în luna mai, la Editura Școala Ardeleană, în colaborare cu editorul Jacques André (Lyon), precum și câteva poeme inedite proprii.
Lucian Perța este prezent cu parodii după versurile lui Nicolae Vălăreanu-Sârbu.
Numărul este ilustrat cu lucrări din expoziția colectivă de iarnă a UAP (decembrie 2018-ianuarie 2019).
Lectură plăcută!
Raluca Hășmășan
