Duminică, 20 ianuarie, la Casa de cultură din Tăuții-Măgherăuș, în fața unei săli arhipline, s-a desfășurat o sărbătoare la împlinirea a 5 ani de activitate a Asociației „Clepsidra de Cristal”, precum și de apariția celui de-al 20-lea număr al revistei de cultură cu același nume.
În cuvântul de deschidere, ing. Aurel Jentea, președintele asociației și redactorul-șef al revistei, a subliniat că s-au scurs 5 ani pe frontul culturii, în care asociația și-a îndeplinit obiectivele, prin aportul membrilor care au ținut aprinsă făclia culturii. Cuvântul președintelui a fost completat de prezentarea unui film de la festivitatea de inaugurare a asociației, în 2013, într-o atmosferă de entuziasm, potențat de cuvântarea primarului orașului, Anton Ardelean, care a subliniat importanța asociației pe linia impulsionării și dezvoltării culturii locale.
Au urmat prezentările ultimelor două numere ale revistei „Clepsidra de Cristal” de către profesorii Clarița Muntean (Nr. 19) și Nicolae Dumitru (Nr. 20). Un alt moment a fost cuvântul artistului Nicolae Sabău, care a tăiat răsuflarea participanților. Publicul a vizionat apoi un film realizat la Casa dorurilor mele din Cicârlău.
Etnologul Pamfil Bilțiu a făcut un bilanț al activităților culturale ale asociației, subliniind că fiecare lansare de revistă s-a transformat într-o manifestare culturală de amploare. Astfel, publicul a avut parte de spectacole de muzică populară, muzică ușoară, muzică cultă, colinde și dansuri populare, lansări de cărți, precum și spectacole unice în acest oraș: un concert simfonic și unul de muzică la orgă. De-a lungul celor cinci ani de activitate, s-au organizat expoziții de pictură și fotografii.
Revista „Clepsidra de Cristal” a atras un grup de colaboratori cu experiență în publicistică, dar și personalități precum Valeriu Matei, Ana Blandiana, Al. Florin Țene, Mihai Trifoi au publicat în revistă.
Scriitorul Nicoară Mihali a susținut o teorie (controversată) despre poetul Mihai Eminescu, aducând anumite îndreptări de ordin biografic, subliniind că locul nașterii Luceafărului ar fi curtea boierului Balș, în Dumbrăveni, la 27 km de Botoșani și 10 km de Ipotești, la 21 mai 1849, de Sfinții Împărați Constantin și Elena. Vorbitorul a mai susţinut prezența lui Eminescu în Maramureș, în 10 și 11 august 1869, la Șomcuta Mare, împreună cu Iosif Vulcan, însoțiți de Constanța Dunca de Șieu. Poetul ajunge apoi la Sighet, de unde trece spre casă, în Moldova. Nicoară Mihali a evocat personalitatea domnișoarei Constanța Dunca de Șieu, care, arată el, l-ar fi botezat simbolic pe Eminescu.
Formația de muzică populară „Păstrătorii tradițiilor”, prin concertul de muzică populară dat în fața participanților la eveniment, a completat în mod fericit manifestarea de ținută, care a satisfăcut publicul spectator. (G.M.)
