La mijloc de ianuarie, stăm din nou “Sub semnul lui Eminescu” pentru că geniile nu pot fi uitate, ele dăinuie în memoria colectivă, iar opera lor nu numai că rămâne actuală, ci are forţa de a declanşa “energiile noastre”. Cu o zi înainte de data naşterii marelui poet, sala de şedinţe a Consiliului Judeţean Maramureş a fost cuprinsă de fiorul poeziei eminesciene. S-a vorbit despre Mihai Eminescu, dar s-a şi recitat din creaţia poetului nepereche. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Judeţean, Revista de Cultură “Nord Literar”, Reprezentanţa Maramureş a Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj şi Asociaţia Scriitorilor din Baia Mare.
Debutul evenimentului i-a aparţinut prof. dr. Terezia Filip. Ea a vorbit despre genialitatea lui Eminescu, dar mai ales despre “cum funcţionează geniul în posteritate. “În zilele acestea, înotând prin zăpezi reflectam la problematica eminesciană. Cred că problema care se pune în prezent este cum s-a configurat, s-a conformat, s-a modelat geniul eminescian. În câteva din studiile mele am pus această problemă cum funcţionează geniul în posteritate. Este de o actualitate extrem de acută, nu e învechit, nu e desuet, mişcă, declanşează energiile noastre şi acum în contemporaneitate. Popoarele civilizate nu se îndepărtează niciodată de geniile lor. Nu s-a emancipat Italia de Dante, Franţa de Victor Hugo sau Rusia de Tolstoi sau Dostoievski. Comitem o impietate când punem problema aşa: gata, ne-am modernizat şi nu mai avem nevoie de Eminescu pentru că romantismul a încremenit la final de secol 17, început de secol 18”, a punctat Terezia Filip.
“Geniul e un miracol”, spunea Noica, dar nu e suficient să se nască un copil cu capacităţi intelectuale deosebite. Trebuie ca acesta să fie însetat de cunoaştere, să absoarbă informaţii multiple, iar Mihai Eminescu a fost avid de a lectura, inclusiv cărţi în limba germană în timpul copilăriei, pentru că în spatele geniului e “enorm de multă muncă”. În concluzie, Terezia Filip a arătat că “a fost o binecuvântare că s-a născut Mihai Eminescu, că îl avem. Nu ştiu dacă îl preţuim destul”, a conchis prof. dr. Terezia Filip.
La rândul său, istoricul literar Săluc Horvat, directorul executiv al revistei de cultură “Nord Literar”, a vrut să vorbească despre enigmele din viaţa lui Mihai Eminescu. Sunt multe taine inclusiv legate de locul şi data naşterii. “S-a născut în 20 decembrie 1849 sau 15 ianuarie 1850. Sunt o serie de dispute cu privire la data şi locul naşterii. S-a ajuns la acea dată înregistrată în certificatul de botez de la mănăstirea Vorona, Botoşani. Altă necunoscută este cea legată de originea străbunilor săi. Încă din vremea studenţiei de la Viena, Ioan Slavici îl numea turcul. Nici poetul nu şi-a stabilit cu precizie care e adevărata lui origine. Au fost multe alte discuţii privind localizarea lui pe meleagurile Moldovei. Mai nou, s-a demonstrat că strămoşii lui mai apropiaţi provin din zona Blaj, deci sunt de origine ardeleană. Aşa că trebuie să acceptăm ideea că el este un produs al pământului românesc pe care l-a slăvit cu atâta dragoste şi pasiune”, a afirmat Săluc Horvat.
Istoricul literar a mai vorbit despre una din cele mai controversate şi dificile perioade din viaţa poetului, anii 1883-1889. “Anul 1883 a fost anul de cotitură în viaţa lui Mihai Eminescu, a fost anul în care i-a apărut poemul Luceafărul în almanahul România jună din Viena după ce a fost lecturat în mai multe rânduri în Junimea şi alte cercuri. Tot 1883 e anul în care citeşte în cercul Junimii poezia Doina, singura creaţie a lui aplaudată de membrii Junimii pentru ceea ce Eminescu a ştiut să redea în această poezie. Tot în acest an îi apare primul volum de poezii”, a adăugat Săluc Horvat. El a adus în discuţie şi tendinţa de a-l înlătura pe Eminescu, mai ales din viaţa politică pentru că era unul din “gazetarii cei mai acizi, cei mai profunzi, nu cruţa pe nimeni”.
Despre această postură a lui Eminescu, cea de gazetar, a vorbit ziaristul şi scriitorul Gheorghe Pârja. “Eminescu rămâne pentru mine, ca gazetar, un model absolut, de neurmat pentru că nu ai cum să-l urmezi pe Eminescu decât să-i ştii şi să-i afli inflexiunile, ideile. Minunat dar ceresc pe seama poporului român. Inclusiv întâlnirea de azi e un omagiu adus culturii române, adus lui Eminescu”, a concluzionat Gheorghe Pârja. În cadrul evenimentului, actorul Claudiu Pintican a oferit un moment liric eminescian.
